▼

Montag, 9. Juli 2012

Natație - un sport olimpic, cu legende românești despre care pseudo-jurnaliștii sportivi habar nu au

 Foto by Anca Moraru
Concursul de natație CUPA DE VARĂ MASTERS a transformat un week-end banal, într-un eveniment foarte, foarte, foarte frumos și relaxant, într-un București dominat de cele 46°C (la umbră, conform termometru auto).
 Având în vederea (in)existența remarcabilă a materialelor jurnalistice sportive pe această temă, poate nu e o idee rea (îi aparține lui Gabriel Solomon, eu doar am transferat-o și către alte discipline, deocamdată natație) să încercăm noi, sportivii amatori, să ne facem propriul trust de presă și să promovăm realul sport românesc. Că poate talentele românești - foste, prezente și potențiale - merită să fie recunoscute și cunoscute și în propria țară .... dacă nu finanțate și încurajate de stat (care stat?!), măcar promovate pe orice canal de comunicare posibil.
 Bazinul Lia Manoliu, în care eu personal nu înotasem niciodată, a fost o gazdă perfectă. Sâmbătă, în jurul orei 16, a-nceput să plouă. Și a ținut cam jumătate de oră, spre bucuria tuturor celor prezenți. După canicula de peste zi, ploaia era ca o binecuvântare și toți cei care se ocupă cu înotul știu foarte bine cât de plăcută este această activitate pe timp de ploaie. Apa care intră în apă are ceva aparte, pe care nu pot defini exact și nici nu pot compara cu ceva.
 Atmosfera a fost de catralioane. Zgomotoasă, genul de galerie, cu trâmbițe, surle, urări, aplauze, tropăieli. Aproape fiecare care venea în tribune, pentru a se pregăti de concurs, era cunoscut, ca urmare era întâmpinat în stil mare. Întreg spațiul devenise un fel de gașcă pusă pe șotii, ce urma să petreacă timp de două zile într-un ritm nebunatic. S-au detașat prin prezență membrii a două cluburi: Viva Club din Galați (constituit în urmă cu 3 luni, conform spuselor uneia dintre membre, pe care am întrebat-o eu personal în timp ce ne așteptam rândul să fim chemate pe podium) și TriBeach Brașov. *N.B. la final
 Printre participanți s-au numărat nume de renume ale natației românești:
Carmen Bunaciu:
”27,54 secunde este recordul naţional la 50 metri fluture stabilit de Carmen Bunaciu pe 27 martie 1986 la Arad, la campionatele naţionale, record care rezistă şi astăzi!”
De citit un articol al lui Ioan Viorel, despre Carmen Bunaciu 
Un istoric al natației românești 
Anca Pătrășcoiu
(Despre Olimpiada din 1984 - prezența României la natație),

Camelia Caraion (fostă multiplă campioană naţională la 100 şi 200 de metri bras) - a doua de jos în sus, în fotografie.
 Răzvan Florea - primul medaliat olimpic masculin, fiți atenți aici:
Foto by Dragoș Bărbulescu
”La Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena, Răzvan a cucerit medalia de bronz la proba de 200m spate, stabilind și 2 noi recorduri naționale. Este interesant de remarcat că timpul său (1.57,56) la 200 m spate se constituie într-unul din primele 10 performanțe mondiale ale secolului.”
Nicu Ivan (bronz european 1996),
Dragoș Coman (n. 16 octombrie 1980, București) este un înotător internațional de liber din România, care și-a reprezentat țara la 3 olimpiade consecutive, începând din 2000 la Sydney, Australia.
Un an mai devreme, la Campionatul European de înot în bazin olimpic din 1999 în Istanbul, el a câștigat prima lui medalie: un argint la 1.500 m liber. El a mai câștigat o medalie de bronz la Campionatul Mondial 2003 din Barcelona, în proba de 400 m liber, fiind întrecut numai de Ian Thorpe și de Hackett. El este un înotător român de top în probele de 400 și 1500 m liber, câștigând multe alte titluri la diferite competiții naționale și internaționale.),
Andreea Szigyarto Nicolescu și probabil și alții, pentru a căror omitere îmi cer scuze, dar promit să completez dacă cineva îmi mai dă informații.
     Duminică a existat și o cursă de 50 m liber, creată special pentru patru băieți speciali, care au înotat întreaga lungime de bazin în aplauzele publicului, sportivi, antrenori, arbitrii și însoțitori sau simpli spectatori. 
Vă dați seama ce atmosferă electrizantă într-un spirit de umanitate? Toată lumea era concentrată atunci acolo și în acel moment nu mai exista alt univers. Cu siguranță că a fost un moment dedicat de excepție pentru cei patru: Mohamad Abedin, Teo Matican (însoțit pe parcursul celor 50 de m chiar de Carmen Bunaciu și susținut de la start până la atingerea celuilalt capăt al bazinului),
Foto by Dragoș Bărbulescu
Din păcate nu am informații legate de numărul total al participanților. Am fost mulți și am fost de toate vârstele, s-au înotat toate stilurile, taxa de participare a fost de 15 lei/probă, organizarea a fost lejeră, premierele discrete, așa cum se întâmplă la concursurile de natație, mici medalii simbolice, imitând aurul, argintul și bronzul. Chiar dacă ar fi fost fabricate din metale prețioase, aceste medalii nu ar fi avut mare valoare în lipsa plăcerii de a fi acolo și a frumuseții de a simți spiritul prezent.
S-au premiat primii 3 clasați la categorii de vârstă 25-29, 30-34, 35-39, 40-44, 45-49, 50-54, 55-59, 60-64, 65-69 și nu știu dacă s-a ajuns și mai departe.
Accentul s-a pus nu pe competiție, ci pe socializare, susținere reciprocă, distracție, relaxare, conexiuni, poante. 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Și, nu în ultimul rând, a fost o expunere de corpuri frumoase! 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 De profiluri puternice, bine conturate, neostentative. 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Nu am simțit orgolii, bătălii, pândă. 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Un fel de concurență amicală, fair-play, plăcerea întrecerii, nu încrâncenarea prezentă de regulă la curse. 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Poate că .... vârsta ne face mai calmi și sportul ne face mai luminoși, vârsta ne face mai înțelepți și sportul ne învață să prețuim întrecerea amicală, nu cursa mușchilor.
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Nu am avut emoții. Parțial am fost doar fizic acolo, uneori. Mentalul zbura. Undeva adânc într-un trecut al unui viitor dorit. De-ar fi trăit mama ...... să vadă ....
 Foto prelucrată dintr-un original de Laurențiu Frățilă
 Când te știi foarte slab în ceva anume, nu ai emoții. 
Foto by Dragoș Bărbulescu
 Ce pierzi fiind acolo? Nu pierzi nimic. 
Foto by Laurențiu Frățilă
 Câștigi multe în schimb. Am simțit că am câștigat zâmbete și suflete, am mai făcut un pas către toleranță și împăcare. 
M-am simțit de-a dreptul onorată să stau pe podium, în dreapta Ancăi Pătrășcoiu (proba de 100 m spate, de duminică). 
M-am simțit de-a dreptul onorată să fiu în aceeași serie la 100 m spate cu cele mai bune forțe feminine ale natației românești: Carmen Bunaciu și Anca Pătrășcoiu. 
 De la stânga la dreapta: eu, Nicole Cris, Anca Pătrășcoiu, Carmen Bunaciu, Ada Vertan și, Cristina Mihăilescu (care nu apare în această fotografie de start). Am fost singurele înscrise la 100 m spate, deci unica serie.

*Nu mă pot abține să nu citez din informațiile acestui club, respectiv condițiile de înscriere:
”Conditii pentru membri
Pentru a deveni membru sunt necesare urmatoarele (Cele 7 + 1 porunci):
0. Sa aiba o buna reputatie si sa se stie distra
1. Sportivul nu trebuie sa fie legitimat la un alt club de masters (exceptie alt ‘Tribeach’ din lume)
2. Sportivul nu trebuie sa fie legitimat la un club de inot si sa participe la competitiile nationale
3. Pentru ‘admintere’ sportivul trebuie sa treaca urmatoarele probe:
  • sa poata inota minim 50m in cel putin doua stiluri de inot
  • sa poata parcurge 10 x 50m, cu pauza la cel mult 2’30″, si sa parcurga intreaga lungime a bazinului intr-un acelasi stil in care a pornit
  • sa efectueze startul de pe blockstart
4. Sa participe la cel putin 7 antrenamente lunar, mai putin situatiile exceptionale anuntate conducerii clubului si / sau antrenorului
5. Sa participe anual la cel putin 4 competitii de natatie si / sau triatlon
6. Sa participe la sedinte si la stagiile periodice de pregatire
7. Sa achite cotizatia lunara.”
Și, mai mult decât atât, nici  SCOPUL declarat nu mă pot abține să nu-l citez: 

”SCOP

DISTRACTIA, partea de socializare, relaxare si agrement: le vom oferi membrilor nostri un cadru in care sa poata fi activi si sa poata progresa din punct de vedere sportiv, social cat si in viata particulara.
Scopul Tribeach este sa reactivam fostii sportivi de performanta, atragand oameni cat mai valorosi, si in felul acesta sa creem un nucleu care sa atraga cat mai multi practicanti ai inotului, dar si a altor ramuri sportive, intr-un cadru sportiv organizat si sustenabil.
Pe termen mediu vom fi deschisi la abordarea altor ramuri sportive, iar pe termen lung avem in vedere implicarea in sportul de performanta”
M-am întors acasă cu 4 medalii, dintre care două pe podium complet, desigur că la categorie de vârstă:
Locul I la 50 m liber, proba de sâmbătă, cu 51 secunde (-2 secunde doar față de concursul din toamnă, de la Izvorani).
(unde am sărit anapoda la start și am înotat toată lungimea de bazin cu ochelarii pe sub nări, blocați peste toată fața. A fost cam aiurea!)
Locul II la 50 m spate, proba tot de sâmbătă, cu 1min09sec.
Locul II la 100 m spate, proba de duminică.
La 100 m liber am fost singura concurentă pe categoria de vârsă (oare de ce?!) și am un timp dezastruos de 2min10sec.(-6 sec față de concursul din toamnă, de la Izvorani).



1 Kommentar: