Vienna again: Gasometer City!!!

Petrecerea de Crăciun a firmei s-a ținut într-un fel de cartier al modei și când am ajuns acolo, astă-iarnă, pe întuneric, am văzut așa o construcție circulară foarte mare și denumirea stației de metrou: Gasometer. 
Eh, m-am gândit io, iaca sediul celor de la gaze (”Distrigaz”), ce mare lucru! OK.....

Astăzi, la aproape 30°C, traversam Viena deja pentru a doua oară în ultimele 24 de ore și tot încercam trasee noi pe ruta de întoarcere spre casă. Eram pe bicicletă, ca-ntotdeauna. 
Și mă rătăcesc. Și ajung la Gasometer. 
Cum aveam timp și aparatul foto la mine m-am apropiat de imensa clădire …. și apoi mai văd una strâmbă și apoi mă gândesc hai să fac un tur, că nu mă doare spița de la bicicletă! 
Frateeeee ….. și încă un turn, și încă unul și încă un al patrulea ….. mama-mia, ce complex imens!!!

Îmi pare rău că nu m-am uitat pe kilometraj să văd dacă are 1 km runda întreagă. Nu cred, apreciez la 700 m.
Dar tot nu pricepeam ce poate să fie înăuntru, că părea un fel de Mall, un fel de …. apartamente?!?! Deci nici vorbă de ”distrigaz”, nuuuu!!!
Și fac poze, ajung seara târziu acasă și dau pe goagăl …. Și iaca ce descopăr, trăiască internetul!! 

Gasometer din Viena-Simmering este un complex alcătuit din patru foste recipiente de gaz construite inițial în 1896, ale căror fațade au fost menținute. Între 1999 și 2001 întreaga zonă a intrat într-un complex proces de revitalizare, astfel că cele patru foste recipiente de gaz au devenit gazda unui centru de enterteinment, a numeroase apartamente, a unui cămin de studenți și a unei imense hale de festivități.    
Clădirile Gasometer au fost o parte din Uzinele de Gaz Simmering având rolul de a echilibra fluctuațiile alimentării cu gaz ale rețelei orașului Viena.  
Din punct de vedere tehnic ele aveau rolul de acumulator de joasă presiune pentru gazul obținut din cărbuni. La frontiera dintre secolele 19-20 existau în Viena doar două uzini de gaz: Simmering și Leopoldau.

Districtul Simmering este al 11-lea district al Vienei și cele patru clădiri constituie, prin dimensiunea lor, emblema zonei, fiind vizibile de la mari distanțe. Uzina de Gaz Simmering cu cele 4 clădiri a fost funcțională între 1899 și 1975. Din 2001, după încheierea lucrărilor de revitalizare, complexul atrage numeroși turiști din toată lumea, precum și experți din domeniul arhitecturii (de ce m-aș mira??? E ca și cum în interiorul Amfiteatrului din Roma se construiește cel mai mare Mall al Italiei, bașca câteva sute de apartamente, dar dinafară nu-ți dai seama, tu tot marele Amfiteatru Antic vezi …) 

Containerele cilindrice de gaz sub formă de clopot (”Gazometre”) cu un volum de 90.000 metri cubi, care se aflau într-un bazin de apă, au fost încercuite de o fațadă din țiglă.

Gazometrele măsoară, de la nivelul solului până în vârf, 70 m și au un diametru de 60 m.

În 1910 a fost construit un al cincilea gazometru sub formă telescopică, devenind, cu un volum de 150.000 metri cubi, cel mai mare container de gaz din Simmering. Se situa la sud de cele patru recipiente deja existente pe un spațiu care astăzi a devenit teren de sport, fiind demolat în 1981.

Sus: Fotografie din timpul construcției cuptorului - 1897

Jos:  Containere în 1901

Construcția Gasometer s-a derulat între 1896 și 1899 în cadrul proiectului de ridicare a Uzinei de Gaze Simmering pe terenul așa-numitului Spital Cetățenesc unde se aflau pe atunci pajiști și grădini. Cazanele au fost produse de firma Friedrich August Neuman din Eschweiler.

Pe 15 martie 1897 a început construcția clădirii centrale a cuptorului care cuprindea 1.620 de retorte necesare gazeificării cărbunelui. Pe zi se puteau fabrica 432.000 m³ de gaz. Până la momentul respectiv alimentarea cu gaz a orașului se realiza prin Imperial Continental Gas Association (ICGA), cu sediul în Anglia. La încheierea duratei contractului dintre orașul Viena și ICGA orașul a decis să producă singur gazul necesar. La momentul construcției, Uzina de Gaze era cea mai mare din Europa.

În anii 1970 s-a trecut la gazul natural, astfel că din 1984 Uzina de Gaz Simmering a fost închisă.  Clădirile se află din 1981 sub protecția Legii Monumentelor (Denkmalschutz).

În 1995 municipalitatea a organizat un concurs de idei pe tema: ”În ce transformăm Uzina de Gaz Simmering?”

Decizia a fost luată în cele din urmă, astfel că, așa cum scriam și mai sus, complexul a devenit un fel de mini-oraș care combină mai multe aspecte ale societății: munca, locuințele (proprietăți personale, dar și chirie, proprietar fiind statul), distracția. Reamenajarea a costat per total 174 milioane de euro.

Eram obosită și mai aveam drum lung, așa că nu am intrat ..... dar promit să documentez și din interior. Așa arătau containerele pe interior, goale, înainte să înceapă construcția apartamentelor (!!)

Și așa arată astăzi privite din afară .....

Aici cum arată pe interior un cilindru care adăpostește apartamente:

Complexul Gasometer este un fel de oraș în oraș, însumând o suprafață de 220.000 mp. S-a constatat o reală identificare a celor aproximativ 1.500 de locuitori cu spațiul ”orașului lor”, astfel că s-a constituit o imensă comunitate, atât în virtual, cât și în real. Pe acest subiect s-au concentrat numeroase lucrări de diplomă și dizertații din domeniile: arhitectură, psihologie, design arhitectural, publicistică - Gasometer devenind în timp un fenomen.
Se poate ajunge foarte simplu și rapid în imensul domeniu verde al Prater-ului, legătura fiind făcută printr-un pod lung ce traversează artere rutiere, feroviare și fluviale.
După ce m-am îndepărtat amețită de această imensitate arhitecturală, care este orice altceva, dar nu ceea ce pare din exterior, mi-am continuat cotrobăirea semi-haotică în căutarea drumului către casă :-) și am găsit poteca traversând taman podul despre care povesteam adineauri. A fost o revelație, căci din Prater ajung imediat pe Donauinsel și de acolo drumul către casă, fără trafic, este o plăcere întotdeauna. Trăiască Donauinsel!! (care de cum dă căldura devine un fel de grădină zoologică cu mamifere bipede nude în toate pozițiile imaginabile).

DE CITIT - click here
și aici tura de azi, pe bicicletă ... 
Aici poți citi despre ”Casa Mării” din Viena - o altă locație absolut delirantă! O mini-grădină zoologică cu exemplare preponderent marine și amazoniene amenajată într-un fost turn din beton de apărare a orașului împotriva raidurilor aeriene inamice din timpul celui de-al doilea război mondial (!)