Și nu cred că e vorba doar de Austria, dar este exemplul cel mai la îndemână pentru mine. Am intrat oarecum în contact cu acest aspect pentru că am cunoscut de curând pe cineva care are o soră de 67 de ani în scaun cu rotile din 2004. Tipul, social și profesional extrem de bine poziționat la standardele austriece, declară că a ieșit la pensie cu doi ani mai devreme (renunțând la 400 euro lunar) pentru a avea grijă de sora lui acum. Pentru că îngrijitoarea din România a trebuit să plece și nu mai poate reveni prea simplu. Și îngrijitoare austriacă nu există.
Și încercam să discut cu el că direcția sistemului este bolnavă în sine. Și nu doar în domeniul medical și de asistență la domiciliu, dar și în domeniul hotelier.
Austriecii refuză - tânăra generație probabil nici nu știe cum este - să servească pe alții și să aibă grijă de proprii părinți, propriile rude cu handicap sau bolnave sau bătrâne - persoane care au devenit dependente de ajutorul permanent sau parțial al cuiva. Și în Austria aproape fiecare familie are cel puțin un astfel de membru!
Forța de muncă în hotelărie este ocupată de sezonieri din toate țările globului, dar muncile grele și considerate ”murdare” sunt ale celor veniți mai ales din blocul comunist. Chelnerii sunt de regulă din Ungaria. Echipele de curățenie sunt din România, Cehia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ungaria.
Stând drept și judecând strâmb:
O țară în care simbolul inimii ca reprezentant al iubirii este absolut peste tot afișat nu a înțeles că a avea grijă și a servi pe celălalt este un act de iubire.
Și cred că majoritatea dintre noi nu realizăm că a curăța după altul, a-l servi pe altul este un act de iubire. Pentru că cei care execută aceste acte de iubire pe bani puțini sunt tratați jignitor cu diverse ocazii, indiferent că este pacientul în sine, rudele acestuia sau turistul care te umilește și nici măcar nu îți lasă un bacșiș.
De ce? Și răspunsul nu este legat doar de educație, ci de componente ale comportamentului uman și al recunoașterii pe care societatea nu o acordă acestor meserii.
Salariile sunt mici.
Nu ai viață personală.
Lucrezi în schimburi, dacă cumva ești angajat într-o instituție de îngrijire persoane și ai program legal.
Ești tratat ”de sus” în general și umilit.
E hilar să citești că Austria așteaptă salvarea de la România!! Și că indiscret și tacit ar impune României să-și schimbe politica de carantină doar pentru că austriecii nu vor să își murdărească lăbuțele ..... sunt fie prea ocupați să facă bani cât mai mulți și cât mai grași, deci nu au timp de membrul familiei lor ori sunt prea ocupați cu sine: cum să-și cheltuiască maldărul de bani câștigat în general prin exploatare, înșelare, minciună, dus cu preșul.
Da, așa se traduce capitalismul de fapt.
În dragoste, război și capitalism orice este permis!
Revenind la titlu:
Austria era în urmă cu ceva ani investorul nr. 1 al României. Wow! Ce mândrii erau austriecii (evident, că doar își luau profitul acăsică) și ce mândrii erau românii (nu am înțeles de ce, că ei rămâneau cu buzele umflate la bilanz, în anii aceia managerii erau de import din Austria și primeau salarii de 10.000 euro pe lună net plus casa asigurată și mașina și alte nebunii).
Austria și-a salvat mare parte din păduri furând din România cu acte în regulă. Bravo lor, nu?
Austriecii au desființat orice mamifer prădător ca să aibă fermierii liniște și dacă cumva răsare vreo urmă de lup singuratec pe-aici toată comunitatea e în alertă, toți vânătorii autorizați sunt mobilizați ..... Wow .... de ce? Când întrebi un nemernic „De ce l-ai omorât p-ăla?” și el îți răspunde rânjind: ”Because I can!” = ”Pentru că așa vor mușchii mei!”
Austria se vrea acum salvată de femeile din România care de bună voie se lasă quasi înrobite aici pentru salarii de mizerie dacă te raportezi la munca depusă și la sacrificiile făcute. Nu știu cât primește o îngrijitoare de import, am auzit ceva de 800-1.000 euro pe lună net, plus o cameră de dormit și mâncare. Totuși e rușinos de puțin și e umilitor de mult pentru standardul rural românesc. Dacă mă întrebi pe mine, o astfel de îngrijitoare ar trebui să primească net minim 1.500 plus cazare și masă, al 13-lea și al 14-lea salariu complet, că așa e legislația austriacă.
Și la banii ăștia, probabil și austriecii ar pune mâna să își iubească co-naționalii ..... nu știu.
Am aplicat la începutul lui martie pentru un job la Caritas. Vroiam neapărat să intru în domeniul social ca antrenor de sănătate calificat aici în Austria. Interviul a avut loc pe 22 aprilie. Era vorba de un sătuc cu oameni cu dezabilități aici în apropiere unde stau.
Iată condițiile - eu nefiind calificată ca îngrijitor sau soră medicală, ci ca antrenor diploment pentru domeniul mental, de sănătate și fitness:
Progam de lucru în ture:
6:00 - 9:00 și apoi de la 13:00 la 18:00
sau de la 17:00 la 22:00.
Noaptea de la 22:00 la 6:00.
Și în week-end.
Salariu: cam 1.000 euro pe lună net !!!!! - în condițiile în care practic nu mai ai viață personală și chiriile pe-aici sunt de la 600=700 euro în sus pentru 40-50 mp.
No further comments.
Revenind la titlu:
Austria era în urmă cu ceva ani investorul nr. 1 al României. Wow! Ce mândrii erau austriecii (evident, că doar își luau profitul acăsică) și ce mândrii erau românii (nu am înțeles de ce, că ei rămâneau cu buzele umflate la bilanz, în anii aceia managerii erau de import din Austria și primeau salarii de 10.000 euro pe lună net plus casa asigurată și mașina și alte nebunii).
Austria și-a salvat mare parte din păduri furând din România cu acte în regulă. Bravo lor, nu?
Austriecii au desființat orice mamifer prădător ca să aibă fermierii liniște și dacă cumva răsare vreo urmă de lup singuratec pe-aici toată comunitatea e în alertă, toți vânătorii autorizați sunt mobilizați ..... Wow .... de ce? Când întrebi un nemernic „De ce l-ai omorât p-ăla?” și el îți răspunde rânjind: ”Because I can!” = ”Pentru că așa vor mușchii mei!”
Austria se vrea acum salvată de femeile din România care de bună voie se lasă quasi înrobite aici pentru salarii de mizerie dacă te raportezi la munca depusă și la sacrificiile făcute. Nu știu cât primește o îngrijitoare de import, am auzit ceva de 800-1.000 euro pe lună net, plus o cameră de dormit și mâncare. Totuși e rușinos de puțin și e umilitor de mult pentru standardul rural românesc. Dacă mă întrebi pe mine, o astfel de îngrijitoare ar trebui să primească net minim 1.500 plus cazare și masă, al 13-lea și al 14-lea salariu complet, că așa e legislația austriacă.
Și la banii ăștia, probabil și austriecii ar pune mâna să își iubească co-naționalii ..... nu știu.
Am aplicat la începutul lui martie pentru un job la Caritas. Vroiam neapărat să intru în domeniul social ca antrenor de sănătate calificat aici în Austria. Interviul a avut loc pe 22 aprilie. Era vorba de un sătuc cu oameni cu dezabilități aici în apropiere unde stau.
Iată condițiile - eu nefiind calificată ca îngrijitor sau soră medicală, ci ca antrenor diploment pentru domeniul mental, de sănătate și fitness:
Progam de lucru în ture:
6:00 - 9:00 și apoi de la 13:00 la 18:00
sau de la 17:00 la 22:00.
Noaptea de la 22:00 la 6:00.
Și în week-end.
Salariu: cam 1.000 euro pe lună net !!!!! - în condițiile în care practic nu mai ai viață personală și chiriile pe-aici sunt de la 600=700 euro în sus pentru 40-50 mp.
No further comments.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen