Samstag, 28. Mai 2011

MTB_Comana 28 mai 2011

”Modestia este o valoare. Comunicarea este educație și, uneori, talent. Aroganța este doar o aroganță.”
”Die Bescheidenheit ist ein Wert. Kommunizieren heisst Erziehung und manchmal auch Begabung. Die Arroganz ist und bleib nur Arroganz.”
 
După un fel de incident verbal mai mult decât ciudat cu Radu, organizator al concursului de astăzi, desfășurat ieri seară târziu, eu am decis că este mai benefic să mă bucur de ziua de astăzi: de concurs, de traseu, de berea de după și de vremea superbă de-afară. Decizia am luat-o de fapt dimineață, înainte de a readormi și de a renunța să mai fac efortul deplasării. M-am culcat după miezul nopții aseară, așa că nu m-am putut dezmetici la 5,15 azi dimineață, când a sunat ceasul.  Eram obosită, îmi curgea nasul, eram fornăită, probabil m-a prins o alergie de la aerul încărcat de puf și praf și, combinată cu ieșitul târziu de la bazin și pedalatul 6 km, cu părul ud, rezultatul era nu prea roz-bonbon. Cu greu am părăsit patul la ora 6 și la 6,40 încălecam bikla și porneam spre Comana. Alocasem, cu marjă de siguranță, 3 ore pentru cei 50 de km, să nu mă strofoc înainte de cursă. Nimic deosebit de relatat de pe drum, aveam urechile astupate cu muzică, deci cele două ore și 10 de minute au trecut rapid. Din când în când mai eram depășită de mașini cu biciclete cocoțate și auzeam claxoane (de simpatie, de uimire sau de orice). Am ajuns în timp util la înscrieri pentru a-mi putea ridica buclucașul număr de participare, mai aveam o oră și ceva până la start, așa că mi-am găsit un loc la umbră, pe o bancă și m-am întins fără gânduri relevante. Era foarte cald, deci era bine că aveam un litru de apă în rucsăcel.
Startul a fost aproape punctual, vreo cinci minute întârziere. Lăudabil. 
Atmosfera mi s-a părut neinteresantă și e greu de descris afirmația. Cu siguranță este o opinie foarte subiectivă. Copiii, părinții acestora și seniorii au alte sentimente. Nu se simțea adrenalina în aer. Absolut deloc. Nici fețe cunoscute nu am zărit, poate 3 oameni pe care îi știu de la alte concursuri mari. Undeva prin aer plutea un fel de rucsac cu griji și stres transmise de moderator. Plutea un mod de comunicare apăsător și un pic recalcitrant și lipsit de experiență. Exprimarea a prea multe scuze și griji, transmise asupra concurenților încarcă aerul, nu deschide nicidecum porțile către o simpatie crescută (l-a certat un pic pe unul că ”nu ați respectat ce am spus, să veniți cu mașinile până la ora X”).  De regulă, empatizez cu organizatorii și asta li se datorează lor. Tipul de răspunsuri din perioada înscrierilor, tipul de răspunsuri și remarci la fața locului, absolut totul contează.
Traseul la tura lungă nu a fost de 38, ci de 36 de km. 90% foarte uscat, 90% prin păduri. Mi-a plăcut mult traseul. Ca și specificitate aș aminti caracterul foarte ondulat, cu precădere pe orizontală (imaginează-ți un șarpe care se ondulează sinuos stânga-dreapta), și câteva cocoașe sus-jos. Au fost ceva km și de mers pe dunga roții, unde eu nu prea am mare experiență, dar a funcționat foarte bine, poate datorită cauciucurilor noi de noroi. Nu am înregistrat nici o căzătură și nici nu am descălecat de pe bicicletă pentru push-bike, decât o dată. Destule urcări. Au fost 4 treceri de râulețe mocirloase și în două dintre cazuri am avut ajutor de la voluntari. În schimb, am văzut pe traseu 3 căzături urâte și vreo 4 pene de cauciuc. Cea mai mare parte a traseului s-a derulat pe poteci foarte înguste, unde nu se putea depăși sub nici o formă. Aș zice un 70%.  Au fost și 3 treceri peste arbori căzuți la pământ. Multe curbe foarte strânse și neavertizate din timp. Pe la km 17 au fost câțiva metri de pedalat direct prin gunoaie, resturi menajere, semn clar că nu curățase nimeni un pic traseul, erau gunoaie depozitate și lăbărțate pe potecă și păreau a avea o vechime oarecare. Aș pune pe plus faptul că 90% a fost umbră, fiind majoritar prin păduri aglomerate de tufișuri și copaci, la un moment dat chiar am pedalat peste niște vlăstari, deci teren puțin umblat. Poteci de-a dreptul sufocate de vegetație sălbatecă. Sunt convinsă că trasarea acestui trail a necesitat multe deplasări și multă muncă, ca să nu mai vorbesc de proiectarea lui în sine, jos pălăria la chestia asta!!
Foarte bine marcat! Da, spaima oricărui organizator, dar a și oricărui concurent, este lipsa marcajelor. Dau nota 9 din 10 la marcaj. Unii afirmă că au făcut 42 de km din cauză că marcajul nu a fost bun și s-au rătăcit. Cu siguranță din cauza acelor curbe foarte strânse care nu erau avertizate mai din timp, era să o pățesc și eu de două ori, dar șoarecul meu de pe ghidon mi-a orientat roata bicicletei în direcția cea bună. De altfel, super neplăcut să te rătăcești prin pădurile acelea, mai ales Călugăreni!!

Finish-ul, premierea, informația
Aici nu voi insista prea mult, pentru că mi se pare un pic jenant și asta a dat de fapt concluzia referitoare la nivelul concursului, cu tot ce implică această afirmație. Pe scurt:
- a existat furtun cu apă pentru curățarea bicicletelor, bravos!
-  Un pahar de apă la finish ar fi fost mai mult decât bine primit. Ah da, exista furtunul, cum de nu m-am gândit să merg acolo și să întrerup spălatul, ca să beau eu apă rece?!
-  cel mai aiurea mi s-a părut că nu s-au înregistrat timpii de parcurgere. Eu am timpul pe ciclocomputer (2 h 15 min), dar habar nu am pe ce poziție mă situez într-un clasament general. Ceea ce la un eveniment cu pretenții de concurs ar fi un detaliu relevant. Oamenii vor clasamente, atunci când se înscriu în concursuri. Altfel, se duc cu prietenii pe dealuri și nici nu-i costă înscrierea.
- Tocmai din cauza lipsei condițiilor tehnice de cronometrare, la premierea copiiilor au existat discuții, plângeri, răsturnări de situație și pe site-ul concursului apar și alte remarci, cum ar fi finaliști care nu apar deloc pe clasament. Nici eu nu apăream, deși m-au suit și pe podium. Dar nu e bai, nu mă supăr. Oricum, discursul de la premierea juniorilor a fost presărat cu scuze la fiecare 2 fraze. Ne-au fost împărtășite în mai multe rânduri temerile și fricile organizatorului, precum și nereușitele vs. aceste temeri, ceva de genul ”de ce ți-e frică, nu scapi”. Eu am învățat multe chestii cu această ocazie, recunosc.
- Au existat mai multe categorii, lăudabil. Motivant pentru copii și, cu siguranță, pentru seniori. Doar că ocupanții locului 1 nu au primit toți cupa respectivă. Nu știu pe ce criterii unii au primit, alții nu. Nu s-a comunicat. Ah, și o categorie de bărbați – probabil tura lungă, nu știu – a primit chiar și o sticlă de șampanie. Dar nu a primit-o omul când stătea pe podium, ca să o poată agita de acolo, de sus, ci imediat după ce a coborât de pe podium. A fost o stângăcie, altă explicație nu am.
- Acordarea de premiul 1 la categorii unde exista un singur participant mi s-a părut din cale afară de penibilă și am avut o mare jenă să mă duc pe podium, recunosc (cei de la Triatlonul Reci au găsit aici o soluție foarte decentă: m-au încadrat la categoria de vârstă anterioară și în baza timpului meu mai bun, am picat pe locul 2. Nu ca barza, locul 1 din 1. Mi se pare o devalorizare a valorii de merit,
-  așa cum înmânarea diplomelor ”de finisher” în chitul de participare o consider tot o devalorizare relevantă a ideii de participare chiar. Pentru că unii și-au luat chitul de participare din seara precedentă concursului, nu știu dacă au venit toți la start sau dacă au finalizat toți. Evident că nu e problema mea, dar aceste chestii sunt importante, per ansamblu, la crearea, modelarea și/sau distrugerea unor valori importante într-o societate. Ori la noi e o mare criză și pe acest capitol.
Revenind la stilul de comunicare – voi marca prin subliniere anumite tonalități
De exemplu:
”Kitul de start poate fi ridicat astazi, de la noul magazin de la BikeXpert, intre orele 18:00 si 21:00. Nu uitati sa aduceti un act de identitate.
Cei care nu pot astazi pot veni si maine, la Casa Comana, intre orele 7:30 – 9:30. Tineti cont ca astazi am alocat 3 ore iar maine doar 2 ore, asa ca va rugam sa veniti astazi si nu maine. Punctualitatea este unul din obiectivele noastre, ca urmare intentia noastra este sa incheiem inmanarea kitului la ora stabilita. Kitul contine numarul de concurs fara care nu se poate concura.”

Totii concurentii care vor termina cursa vor primi o diploma de finalist. Zii ”thău”!
In urma discutiilor de pe forumul ciclism.ro, am luat decizia de a oferi diplome tuturor participantilor care termina cursa in timpul stabilit. Opinia personala este ca diploma si medaliile sunt de fapt cele mai pretioase premii, doar ele raman peste ani. Aici am o observație: ce valoare mai are o diplomă pe care i-o dai omului înainte de a veni ziua concursului, în blanco?!?! Dupa 30 de ani de sport de performanta, singurul lucru ramas nu sunt nici banii castigati, nici produsele obtinute, ci doar diplomele, medaliile si cupele castigate )Ma mandresc cu ele deoarece amintesc de o anumita performanta. Ne mândrim și noi că avem onoarea de a citi o bucățică din CV-ul organizatorului și ne simțim micuți. Dar atenție la fraza care urmează, este cea mai tare: Daca ar fi fost obtinute doar pentru participare nu ar fi avut nicio valoare. Aha .... deci de ce le-ai mai împărțit înainte de concurs cu atâta generozitate? De aceea nu pot spune ca impartasim ideea diplomelor de participare. Dar totuși noi le-am tipărit, ia una și pentru tine și pentru tine, scrii ce vrei tu pe ea. La On Top of the World Bike Fest am oferit diplome tuturor celor care au ajuns la Omu, in semn de respect pentru performanta lor. Pentru a raspunde pozitiv celor care au cerut diplome de participare pe forum, dar si pentru a incuraja performanta, la TeamXpert Bike Fest vom oferi diplome doar celor care termina cursa in intervalul reglementat. Faptul că omul insistă atât de mult pe valoare, dar apoi calcă totul în picioare ..... acum înțelegeți de ce am rămas blocată ieri seară, când pe masă la înscrieri erau diplomele blanco și erau înmânate oricui plătise?!!! Pe diploma blanco scrie ”se acordă pentru participare”. Astăzi, la finish, nimeni dintre organizatori nu a așteptat finaliștii să le dea diploma de finalist, eu nu am văzut așa ceva la nimeni. Bine, să ai și diplomă de participare, și diplomă de finalist, unii și diplomă de podium era ceva aiurit rău. Cert este că la acest capitol fazele sunt de comă prin hilaritatea declarațiilor vs. ce s-a întâmplat de fapt.
Cam atât. Frumos traseul, vreme bună, teren bun (cam exagerat de multe crăci și crengi, dacă nu aveam cozoroc solid la cască și ochelari, ar fi fost nasol, au fost destule situații de baftă), per total o ieșire nice, dar ...... nu cred că mai merg la vreun concurs organizat de această echipă (chiar dacă acord puternice aplauze voluntarilor, fără nici o discuție!!!). Este mai mult vorba de persoana organizatorului – nu a echipei! - și cu siguranță decizia mea se bazează pe atitudinea lui un pic nepotrivită. Nu te faci frate organizator și nu preiei taskuri de comunicator și PR dacă te simți enervat, ofensat, învinuit pe nedrept. Varianta este să stai în culise, să organizezi, să coordonezi, dar să lași locul de PR, adică feedback-ul pe site și moderarea la microfon cuiva cu mai mult fler și mai multă diplomație. Am zis! Știu că n-ar fi trebuit, știu că nu e frumos, dar oricine dorește își poate exprima dreptul la replică. Și mai știu ceva: ”Cine știe, cunoaște!” - adică, eu îmi recunosc slăbiciunile. Nu aș fi un bun comunicator în scris. Dacă aș organiza așa ceva, cu siguranță aș lăsa altcuiva sarcina să gestioneze mesajele scrise :-)
Eu personal le doresc ca popularitatea evenimentului lor să aibă cel puțin o cotă de 50% din cea a altor concursuri pe care le știu, gen Prima Evadare, Mediaș, Gărâna, Vama Veche, Sibiu.

30.05.2011 - S-au afișat și rezultatele, cu timpii de cronometrare chiar, mă bucur să remarc chestia asta :-), pentru că la premiere nu a spus nimeni nici un cuvânt. Cu siguranță au avut de muncit la toată evidența asta. Sunt pe locul 3 / 19 fete / tura lungă și locul 73 / 173 / tura lungă pe general, cf. timpului notat de ei. Aș fi putut să fiu pe locul 2 dacă nu mă opream să pun bidonul ăla trăncănitor în rucsac și dacă săream peste unicul punct de alimentare pe care l-am zărit eu pe traseu, diferența e de 13 minute. Dar e prea bine și-așa, în fond pedalasem 50 de km înainte din București. Timpul e oricum slab, peste două ore. 
295 de participanți per total, din care
173 la tura lungă.
50 de fete din totalul general.
Oricum, organizatorii își cer, din nou, scuze:
Au fost doua categorii de varsta: copii si seniori. Podiumurile la aceste categorii, precum si clasamentul general, il puteti gasi aici: http://www.teamexpert.ro/comp.rezultate.html
Din pacate am avut probleme la prelucrarea bazei de date, motiv pentru care am incurcat unii premianti.
Din analiza facuta de Andrei, reiese ca erorile au fost facute datorita introducerii gresite a datelor in sistem, datorita schimbarii traseului in ultimul moment si datorita neverificarii sistemului. Suntem primii care regretam incurcatura si ne cerem scuze pentru ce s-a intamplat.
Pentru a indrepta lucrurile, va invitam saptamana aceasta la o premiere de reparatie. Locul si data vor fi anuntate miercuri, 1 iunie.
Suntem constienti ca, vorba unui concurent, o premiere ulterioara nu inlocuieste nici pe departe bucuria de la finishul competitiei, insa alta solutie nu vedem.

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen