Ironman - înainte de ziua cea mare

Ce trece timpul ăsta, dom'le! 

Cu doi ani în urmă juram că nu îmi voi cumpăra niciodată cursieră, că cică mi-e frică de viteză. Sau de tentația vitezei, mai bine spus. După barbă spartă, membre în ghips, nas spart, dantură parțial distrusă, pierderi parțiale de memorie - toate accidente sportive de-a lungul vieții, evident că intervine un fel de frică de viteză!

Tot atunci dădeam din mâini cu siguranța omului care știe exact ce spune și ce simte, cum că nu mă voi apuca vreodată de alergat.

Și anul trecut am tropăit 1.250 de km în alergare, anul acesta deja am 930 km la activ. Din seria ”viața bate filmul” sau ”never say never”.

Anul trecut terminam al doilea Half Ironman cu afirmația: ”acum știu exact de ce nu voi putea niciodată să fac un full!”. Iaca că .... habar nu avem pe ce lume trăim de fapt, căci altfel nu se explică de ce mă pregătesc de acest start.

Și acu?! Acu mă pregătesc pentru start. La aproape 46 de ani - uite una din ocaziile când o femeie nu se dă în lături să-și spună vârsta! - mă prezint la startul primului meu Full Ironman.

Și cu zero feeling.

Va fi greu, asta e sigur. Va fi mai greu, pentru că va fi din nou prea cald. Dar nu am nici un feeling dacă voi termina, cum voi termina, dacă voi putea respecta limitele de timp impuse pentru fiecare probă. Am făcut toate calculele posibile. Dacă totul decurge perfect, precum la celelalte două ediții de half, atunci nu aș avea motive să nu termin la ora 23.  Sau poate 22:59 :-)

Pe înot e clar că trebuie să scot maxim 2h15 - cam așa mă apreciez eu, din burtă! Veți vedea de ce, parcurgând ”jurnalul de antrenament”.

Pe bike am stabilit așa: o medie de min. 23 km/h. Pentru cei 180 km nu am voie să depășesc 8 h. Ei bine, aici sunt pe muchie de cuțit, cred că cele 8 ore ... chiar voi avea nevoie de ele, chiar dacă eu îmi doresc 7h15!

La alergare treb să mențin un ritm constant de aprox. 8,4 km/h, cam 6,30 min/km, ca să nu depășesc 5 h/42 km.

Cu toate sunt pe muchie de cuțit, plus că mai trebuie calculați și timpii de tranziție, de hidratare, alimentare. În rest, chiar nu voi avea timp de visare. Trebuie doar să nu uit să rămân precaută, cum mă străduiesc să fiu întotdeauna, pentru a nu risca accidente cu urmări neplăcute.

Ceea ce știu oricum dintr-o oarecare experiență este faptul că .... va fi inedit și va aduce trăiri noi, indiferent de rezultatul final.

Rezultatul meu final către care aspir este să termin în cele 16 ore limită.
Pe 22 iunie, la Oradea, chiar dacă termin ultima și îi termin și pe cei care vor fi nevoiți să stea după fundul meu (sper să mai rămână câțiva și din plăcere :-), voi ajunge la 1.000 km alergați în 2013. O MIE!! Fără să mă împingă nimeni de la spate, fără măcar să-mi fi propus așa ceva. Cei 42 de km, ca probă finală, îmi vor rotunji numărul de km alergați cu piciorușele mele în primele mai puțin de șase luni ale anului. E și ăsta un obiectiv, nu?
Mai sunt atât de puține zile și nu mă simt pregătită cu nimic. Te simți oare pregătit cu adevărat pentru un full Ironman?? Mă simt grasă, leneșă, înceată, nu prea tânără (ca să nu mă exprim prea brutal, că o să zică nu știu cine că nu mă iubesc îndeajuns), dezorganizată și fără direcție. 
Vital este să nu uit că singura concurență sunt eu și doar eu, va fi un concurs al meu, pentru sufletul meu, fără alte ambiții, fără să mă ia valul. Cu mentalul meu, cu trăirile, retrăirile, amintirile și viziunile mele. Căci ... oho .... ai atât de mult timp să meditezi într-un astfel de concurs, n-ai idee! Îți poți retrăi vizual viața de câteva ori, fie ea și de patru decenii jumate (nu, că primul cincinal nu se pune, îl știi doar din povestirile părinților).
 Nu știu de ce fac asta. 

Pur și simplu dintr-o chemare. Nu există doar ”chemarea Himalaya” sau ”chemarea muntelui” sau ”chemarea artistului”, există și ”chemarea sportivului de anduranță”. Deja delirez, nu? Multe vorbe, nici un conținut. Ah, copilării! Un pic de emoție, e primul triatlon din an :-), this is all! Și va fi al 14-lea din cariera ultimilor 3 ani, că al 13-lea a fost la Mediaș, last September, de ziua mea :-))
ironman-si-ce-se-intampla-cu-organismul-uman 
ironman-oradea-2013-se-apropie .... 
Și puțin umor cu What is it triathlon about it ?!
oamenii-de-fier-ai-romaniei