Montag, 8. Juli 2013

suntem proști, suportăm consecințele :-)

A se citi ”proști” ca formă de alint :-))
Ne-am bătut ca descreierații prin Oradea, am alergat mâtza vecinilor, de parcă ograda era proprietatea noastră din cele mai străvechi timpuri, și iaca unde am ajuns acum, după două săptămâni .....
Deci, dumnealui, înfloritor și demn de fashion world ....

la venerabila etate de 15 anișori, s-a apucat de năzbâtii și chestii violente prin străini!
Afară începuse ploaia și eu tocmai veneam de la o bere, când dumnealui, da-da-da, îmi trecu printre picioare alergând de mama focului o pisică prin curte! A prins-o și într-o secundă am văzut, exact ca în desene animate date pe high speed, un tăvălug de blană împărțit jumate pe maro și jumate pe alb cu negru. Era un cerc perfect de două bestii, una agresată și una agresantă și era clar că cea agresată se lupta să scape. 
Ploua cu stropi uriași și două pisici se luptau încrâncenate pe cimentul din fața garajului, în curte. Am fugit repede în garaj, am luat o sticlă de 2 l plină cu apă și am început să torn peste ele, cu presiune, ca atunci când speli bicicleta. Nici vorbă să le despart!!! Intram în panică, după doi litri de apă și bătut din palme nu reușisem nimic .....
 Norocul a fost că mâtza din vecini a reușit totuși să se desprindă și s-a cățărat pe un gard înalt. Al meu a rămas de prost și fraier, în ploaie, mârâind și dând din coadă ....
A durat mult apoi să-l recuperez și să-l calmez.
Acum, cu ceva întârziere, am descoperit că are ditamai mușcătură după ureche și cum se tot scarpină, coaja care se prinsese a dispărut și a rămas o rană deschisă cam oribilă .... 
Așa că, acum trage ponoasele, trecând prin niște faze nu prea nostime: dezechilibrare, nu înțelege ce se întâmplă, i-am tăiat din enormul guler din plastic până la urmă .... s-a agitat o vreme, cam o oră, a preumblat toată casa ..... 
acum pare că s-a resemnat ....


 A venit lângă mine acum, stă la 20 cm distanță, să-mi simtă probabil căldura corpului, nu știu ..... ufff, ce pușlama ....
 La cât nu a stat aseară cu bandajul și cât m-am chinuit să-i bandajez măcar laba cu care ajunge la rană, ca să nu mai scurme cu ghearele .... azi m-a impresionat la cât de umil a stat de i-am montat acest guler, i l-am fixat oarecum cu zgarda, i-am pus rivanol .... nah, o să sufere un pic, dar decât să ajungem la operație .... acum a venit chiar în sufletul meu, vrea pe laptop .... deci .... Noapte bună, copii, să fiți cuminți!!

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen