Ironman U.K. - interviu_ep.2

Aici episodul 1 - click back

Cum cresc unii mari: în trei ani cât alții în 10-15

Evoluția numerică în sine nu se aștepta a fi spectaculoasă, dar debutul în sine mi se pare deja o cifră impresionantă, dacă ne raportăm la România (căci despre cifre e vorba acum, nimic altceva).

Astfel că 2011 a atras deja 1.288 de participanți (!), din care 151 nu au terminat cursa și apar ca descalificați pe clasamentul final.

2012 a însemnat

135 doamne, din care 13 DNF și 1.189 domni, din care 92 DNF, deci un total de 1.324 participanți, din care 105 nu au terminat cursa. (Cifrele le-am luat din clasamentul afişat, dar conform d-nei Waveney, ar fi fost 1.600 de oameni la start. Nu am reuşit să ne lămurim ce s-a întâmplat cu diferenţa.)

A treia ediție, care tocmai a avut loc pe 8 septembrie 2013, a completat limita celor 1.800 de locuri, adică s-au înregistrat 1.800, au achitat, dar nu s-au prezentat toţi la start, ci cu vreo trei sute doişpe mai puţini:

Ladies:

18-29 ani:  27

30-39 ani:  69

40-49 ani:  42

50-59 ani:  17

60-64 ani:    3

TOTAL WOMEN: 158

Gentlemen:

18-29 ani:  229

30-39 ani:  574

40-49 ani:  507

50-59 ani:  137

60-69 ani:    13

70-74 ani:      3

TOTAL MEN: 1.463

TOTAL PARTICIPANȚI 

8 septembrie 2013:

1.621 de triatlonişti.
Situaţia numerică oficială pentru 2013, la această cursă:

1800 entered = înregistraţi on-line şi achitaţi

1482 registered at the event = s-au validat la faţa locului şi s-au prezentat la start.

1322 finished the race = finalişti, deci 160 de abandonuri/descalificări.

Procentul participării feminine la această cursă nu variază mult de 11%, rămânând relativ constant.
În Marea Britanie există trei curse sub licenţa Ironman: două de full şi una de half (70.3).
Din 2010 şi până în 2013 un număr total de 5.500 de atleţi au participat la aceste curse, numărul fiind limitat pe fiecare cursă,din motive de spaţiu/securitatea concurenţilor.
Din afirmaţiile interlocutoarei mele, s-au înregistrat în jur de 700 de atleţi per total, din care doar aprox. 5.500 au şi concurat.

Cursă cu obstacole pentru organizatori

Următoarea întrebare pentru interlocutoarea mea se referea la marile obstacole pe care le întâmpină ei în organizare, începând de la prima ediție încoace.

Cea mai mare bătaie de cap au avut-o cu populația locală. Eu le zic ”obstacole”, optimiștii le numesc ”provocări”.

Se dovedește a fi o muncă cu bătaie lungă și care implică foarte multă energie să explici locuitorilor ce beneficii aduce pentru comunitate desfășurarea unui astfel de eveniment. Ca și în România, percepția locuitorilor se rezumă doar la faptul că ”Aoleu, și ne blocați tot orașul, străzile, întreg spațiul nostru!!” – chiar dacă realitatea e departe de a fi așa. Sunt orbiți și speriați de această perspectivă care oricum înseamnă doar o zi pe an din toată viața lor (vorbind de un Ironman, unde timpul limită este între 16 și 17 ore). 

Mesajele către populație se raportau la explicitarea insistentă a punctelor pozitive pe care evenimentul îl aduce comunității: flux turistic de vizitatori, căci mare parte din concurenți sunt însoțiți de familie sau prieteni, crearea unei atmosfere inedite pe care comunitatea nu o are pe parcursul anului și, nu în ultimul rând, încasări masive (”for example Ironman UK brings an estimated £2.7 million to Bolton”). 

Cu sau fără autoritățile locale?

La întrebarea mea: ”În ce măsură vă bucurați de suportul autorităților locale?”, răspunsul s-a dovedit la fel de spartan, dar la obiect: ”Ne bucurăm de sprijinul și finanțarea reprezentanților Guvernului Wales, al Consiliului Local Pembrokeshire și al Administrației Parcului Național.” 

Insistând puțin pe detaliile legate de acest capitol și exemplificând cu ceea ce întâmpinăm în România, am mai aflat că peste tot există ”provocări”. Autoritățile locale își aduc un aport relevant prin închiderea drumurilor incluse în traseul competiției și ajută și la planificarea generală a evenimentului. Mentenanța drumurilor nu poate fi asigurată 100% doar pentru că există evenimentul ca atare, dar totuși se simte că prezența competiției în comunitate devine tot mai mult un motiv real și luat în considerare pentru a determina efectuarea de lucrări de întreținere a infrastructurii locale.

Ne dați sau nu ne dați? Sfaturi adică :-)

Toate evenimentele IRONMAN sunt proprietatea WTC (World Triathlon Corporation, Tampa Florida) și din 2011, cum spuneam și mai sus undeva, nu au mai fost eliberate licențe noi. Fiecare țară în parte are un Managing Director care face parte din marea echipă a directorilor la nivel european și global, în cele din urmă. Toți cooperăm foarte strâns și ne împărtășim experiența acumulată, obiectivul principal fiind acela de a oferi cele mai bune condiții atleților înscriși în cursele noastre.

Toate competițiile IRONMAN dispun de o echipă profesionistă care lucrează exclusiv în baza unui standard pus la dispoziție de WTC, astfel că există o bază de date globală care este practic cărămida de suport pentru fiecare eveniment în parte. 

Planificarea și pregătirea detaliilor sunt cheia oferirii unui eveniment de succes.

Cum și când a început populația locală să fie interesată și să se simtă implicată în acest eveniment major?

”Au existat localnici care ne-au sprijinit din primul an, dar declick-ul s-a declanșat doar după ce oamenii au fost martori la IM Wales 2011, astfel că în prezent o imensă parte din comunitate consideră competiția ca fiind propria lor cursă de IRONMAN. Este greu de descris cum se ajunge la așa ceva, dar cu siguranță că spectaculozitatea dată de numărul mare de competitori veniți din întreaga lume are un aport semnificativ.”

Am mers un pic mai departe pe aceeași idee și am vrut să aflu, în măsura posibilităților, dacă există localnici care au început să practice triatlonul ca urmare a IM of Wales.

”Cu siguranță că Wales îmbrățișează IRONMAN, în ciuda faptului că este unul dintre cele mai dificile din întreg calendarul IM. Foarte mulți s-au simțit inspirați și ambiționați văzând ce se întâmplă sau fiind voluntari.

În 2011, 1,5% din totalul de participanți provenea din Pembrokeshire, procentul urmând să ajungă la 7% în 2013! 46% dintre ei au concurat pentru întâia oară la un IM.”

(deci faceți calculele în cifre concrete, căci numărul de participanți îl aveți mai sus, pe ani, detaliat, cotrobăind asiduu pe internet să le găsesc.)

Ca și număr actual de voluntari: 500 (!!)

Spre final, am vrut să aflu și ce înseamnă pentru organizator acest concurs și redau răspunsul în original:

”Quote from Kevin Stewart, Managing Director Ironman UK & Ireland: "We are seeing an unprecedented interest in Ironman in the UK and now have the largest number of athletes in Europe. It is fantastic to see such a large number of Welsh athletes taking part in the Ironman Wales, many of whom have been inspired to take part as a result of supporting friends and family and experiencing the electric atmosphere for themselves."”

(aici urmează ep. 3 - chestionarul IM pentru organizatorii aspiranți)

back to ep. 1