Mittwoch, 20. Januar 2016

Back to Bucharest: la bloc :-)

Păi .... să încep cu o fotografie, nu? Că cică o poză bună transmite mai mult decât o carte-ntreagă:
Afișul stă pe ușa de la ghenă - un cuvințel ciudat, ghenă, dar cred că așa-i zice .... acolo unde se duc toți locatarii de pe palier să arunce gunoiul pe tobogan :-) Mă-nnebunesc după comentariul scris cu piCSul !!!


În rest, toate bune și frumoase ..... etajul unde stau eu e frumos, renovat, îngrijit, m-așteapt să-mi ceară bani vecinul, că el e zugrav și cu siguranță e lucrarea lui. Restul scării tot el a renovat-o, în urmă cu peste zece ani .... și acum arată de zici că au trecut secole de războaie și revolte.

Am fost cât se poate de discretă, dar invizibilă nu sunt. Vecinul de deasupra - care prin 96 îmi făcea curte, în stilul lui, apoi în 99, când am renovat și am demolat un perete, a încercat să intre cu forța în apartament, împreună cu vecinul zugrav, care era beat ..... vroiau ei să vadă ce demolez, că dacă se prăbușește blocul?! Deci a fost o seară de groază pentru mine, o secundă de forță m-a despărțit să nu mă trezesc cu cei doi vlăjgani peste mine în casă, noroc că aveam ușă metalică puternică! - monta un neon la parter și s-a bucurat rău de tot să mă vadă, ba chiar ”am bătut” palma, ca doi camarazi din tranșee..... cică am întinerit, i-am zis că arată bine, nah, să fiu și io o doamnă ..... dar arată binișor pentru cei probabil 60 de ani ai lui, vesel, neaoș, cu burtică .... deh, cum e românul gospodar.

Cum Asociația de Proprietari nu catadicsește de mii de ani să-și facă cont bancar, evident că iar revii la rudimentarismul ăla de te îmbraci bine, ieși afară în ger sau în caniculă, cum e anotimpul, mergi la scara cu pricina prin nămeți sau printre maidanezi, depinde cum prinzi momentul .... nu suni la interfon, că scara aia a blocului e codașă la capitolul gospodărire și nu are chestii d-astea complicate, cu intervon, yală .... d-aia se și sparge așa des casieria de la etajul 6 - deși acolo nu se lasă bani, e doar o masă, două scaune și ceva becuri de rezervă, dar probabil că nu sparge unul și același, prea ar fi culmea idioțeniei .... - iei liftul - bine, îl iei dacă nu ți-e frică, că la cum tremură șase etaje, io mai bine o iau pe scările fără lumină și fără ferestre, dar uite-așa mai face omul sport! - și la ora 19 te gândești că ești primul. Programul e doar marțea între 19 și 20. Nu e nici dracu, iei loc pe treapta din ciment, prin întuneric și aștepți oleacă, că nu-i grabă. Pe la 19:20 apare omul care-ți încasează, vă complimentați, plătești datoriile și ești foarte plăcut surprins să vezi că îți dă adeverința solicitată PE LOC, bașca că-l sună și pe președinte, așa că ai PE LOC semnăturile necesare. Foarte tare! Nu ești fericit, că nu e motiv de fericire, dar ești plăcut surprins și la plecare îi lași, din simpatie, un mic cadou adus cu tine de pe unde ai venit după doi ani. Că io așa fac: NU MITUIESC să mi se facă un serviciu, ci RĂSPLĂTESC amabilitatea. Așa fac de când mă știu, nu dau înainte, ci după aia. 

Deci ”la bloc” fu bine deocamdată, parcările din spate NU te mai interesează, te uiți melancolic la ele și-ți aduci aminte de episoade debile petrecute acolo .... închizi fereastra și treci mai departe.

Pisoiul nu este și asta mă seacă de durere, mai ales că am regăsit obiecte care țineau de existența lui și a noastră împreună.
Tot timpul am impresia că e prin casă.
Noaptea în pat mă mișc ușor, că de obicei ne ”ciorovăiam” pe care fură mai mult din spațiu.
Dimineața nu-l mai aud, nu-l mai văd și mă apucă plânsul .....
Și e crunt de fiecare dată când vin acasă după ore petrecute în oraș, vâr cheia în broască și ..... e liniște. Nu mai aud nici un mieunat ..... intru în casă și nu-mi mai vine în întâmpinare și asta mă seacă și mă seacă și nu realizez că eu sunt aici și el nu mai este și mă apucă plânsul. Sunt de trei zile aici și tot mă apucă plânsul. 
Ce să fac? 
Să nu mai ies afară sau să nu mă mai întorc în apartament?!

ALTE SPUMOASE CONTEMPORANE :-)
Back to Bucharest: ”N-aveți încredere în noi?!
Back to Bucharest: la Orange România
Back to Bucharest: Circa 21 de poliție, București
Back to Bucharest: la agenția imobiliară
Back to Buchaest: Poșta Română și alte picanterii
Back to Bucharest: la administrația financiară sector 6
Back to Bucharest: la Emag și Apple Shop Bucharest 
Back to Bucharest: prin magazine la-ntâmplare

2 Kommentare:

  1. Nice posts in the last days :) Keep going on, Anka! Chiar daca sunt putin negativiste si eu de obicei incerc sa vad jumatatea plina a paharului (da, este si o jumatate plina, aproape intotdeauna), tot imi plac. Multa bafta in tot ce faci si have fun :)

    AntwortenLöschen
    Antworten
    1. Nu știu dacă ele sunt negativiste .... pur și simplu, cu optimism nu prea am văzut schimbări remarcabile la nivel de societate. Ele există, desigur, dar sunt sugrumate de mizeria generală, sunt în minoritate. Și chiar am fun, chiar dacă nu reiese din texte întotdeauna. Ar fi simplu să rămân acum aici, dar cred că nu mi s-ar mai părea distractiv, pe termen lung. Nu am timp, că e mai mult de scris. Dar voi găsi timpul. Când voi fi departe și voi privi peste umăr în urmă, cu siguranță voi putea vedea și alte aspecte. Acum .... doar trec prin ceea ce trec și încerc să înaintez pe drumul ales. Timpul își va spune cuvântul, ca-ntotdeauna. Mă bucur că rămâi fidel blogului :-), de multe ori mai scriu în românește doar pentru câțiva care știu sigur că mă citesc și mă comentează. Să ne vedem cu bine, poate la vreo cursă, cine știe?!

      Löschen