Dieses Blog durchsuchen

Mittwoch, 25. Dezember 2013

Advanced Marathoning: o recenzie complexă_EP.1


Cartea lui Pete Pfitzinger și a lui Scott Douglas este o lucrare foarte complexă. Nu doar voluminoasă, dar foarte detaliată, însumând cam 300 de pagini. Eu citesc ediția a doua, în engleză.
Cum nu înregistrez progrese în ritmul de alergare la antrenamente, m-am gândit că ar fi interesant să și citesc puțin despre chestia asta cu alergarea. În doi ani, de când am început să alerg, am derulat cam 2800 de km și un număr de cinci maratoane urbane și 7 maratoane montane, referindu-mă acum exclusiv la distanțele de min. 40 – 42 de km (maximum a fost 45). Pe distanța de semi am ceva îmbunătățiri la timp, dar tot nu reușesc să ajung la un timp final de 1h45min, să zicem. Am scăzut sub două ore (pornind de la primul timp al unei curse de 2h23), dar de vreun an stagnez lamentabil. Nu mă plâng, pentru că nici nu mă antrenez în mod constant, nu am un plan, o fac la întâmplare, dar parcă vreau să schimb un pic macazul. Adică să ajung pe la 1,45 pentru un semi și la 3.50 la un full (urban). Mă mai despart adică 10 minute, respectiv 30 de minute și probabil alți doi ani (dacă mă pun pe antrenat serios, evident!)
De ce vreau chestia asta? Nu pot defini. Pur și simplu, probabil ceva urme de competitivitate, deși nu mă caracterizează și viața mea ilustrează din plin acest lucru.
Citind această carte mi-e jenă să mă gândesc cât de puțin am alergat în doi ani. Infim! Cum să ajungi la o oarecare performanță, dacă alergi o medie de 115 km/lună?? Și când oscilațiile sunt enorme, adică iarna acumulez cel mai mult, cu aprox. 200 de km/lună, iar vara se rupe ața. Anul ăsta, de pildă, în august am alergat doar 60 de km (din care 25 datorită a două concursuri), iar în septembrie doar 38,5 (din care 20 datorită tot a două concursuri, de triatlon!!). Păi ce alergător serios lasă să treacă o lună de vară-toamnă cu doar 18 km de antrenament? De neînțeles, absolut de neînțeles, știu.
Cea mai bogată lună în km alergați a fost aprilie, cu 205 km și decembrie, cu 215 km. E și maximum atins de mine vreodată distanță / lună.

Acum un an, mi se părea monstruos să ajung să alerg două sute de km într-o lună, având un job normal, static, de birou. Dar acum mi se pare absolut rușinos, că mă consider peste nivelul de jogger ocazional.
Dar să revenim ca carte:
The key to simply finishing a marathon isn’t a secret: Train long to go long. But what about when you want to race a marathon? Then things aren’t so simple.
Plecând de la aceste fraze, pricepi imediat cam unde te afli tu, ca și performanță și de ce stagnezi.
Desigur că multe lucruri conținute în această lectură sunt de ”bun simț” și le știm cu toții, dar atunci când le citești negru pe alb, ele capătă alte conotații. Ești precum ”Alice în Țara Minunilor”, pe cuvântul meu!!
Cartea tratează în principal distanța de maraton (42,192 km), distanță pe care eu personal nu o promovez în mod deosebit (așa cum precizam și în acest material, nu cred în teoria conform căreia am fi ”născuți pentru a alerga”, ci pentru a merge.) Din punctul meu de vedere, dacă vrei să atragi populația să facă sport, să alerge, maratonul este cam ultimul lucru despre care ar trebui să vorbești. Distanța în sine sperie. Apoi timpul limită în sine sperie și mai mult.
Pe lângă faptul că trebuie să te antrenezi pentru a dobândi capacitatea de anduranță care te ajută să parcurgi distanța în alergare (42 km), intervin apoi alt fel de ”griji”, precum:
* Cât de rapid ar trebui să alergi antrenamentele tale pe distanțe mai lungi?
* Ce înseamnă pentru tine un antrenament de genul ”long run”, cum stabilești distanța eficentă pentru tine?
* Ce tipuri de intervale ar trebui să faci?
* Cum să-ți gestionezi dieta zilnică pentru un maximum de performanță;
* Cum să-ți planifici antrenamentele dure, astfel încât să permiți organismului, pe de o parte, o recupare eficientă și, pe de altă parte, o continuitate în planul de antrenament;
* etc. etc.
Cartea celor doi se adresează celor care vor mai mult, care vor timpi mai buni. Titlul insinuează deja ideea de bază: ești un alergător care nu mai ești mulțumit doar să termini un marathon. Vrei să-l termini în cel mai scurt timp posibil pentru tine, căci fiecare are un timp posibil al lui, evident.
The runners for whom we wrote this book have goals such as setting a personal best, qualifying for Boston, or running faster than they did 10 years ago.”

(aici, episodul 2 - factori fiziologici)

Keine Kommentare:

Kommentar posten

I'm WATCHing YOU!! :-)