Dieses Blog durchsuchen

Dienstag, 28. Mai 2013

Ironman Oradea - se apropie

Ironman 2012 - emoționalul
Gata! S-au încheiat înscrierile pentru Xman Oradea - adică varianta românească de Ironman, organizată de un maghiar :-)
Mai sunt 22 de zile. Gata cu antrenamentele ”serioase” - mă rog, cine le-a făcut!
Adică urmează antrenamentele de tapering, de domolire, cooling down :-) Oricum, pe mine m-a domolit câteva zile operația începută la măsea, precum și alte evenimente care îmi dau insomnii și mă fac să urăsc din nou non-sensul vieții ăsteia.
La full suntem 39, din care 4 tipe (adică trei în plus față de 2012).
Update 8 iunie: nu mai suntem 39, ci 36. Nu, nu s-a retras nici o lady :-)
Și avem așa la full:
masculin, 18-30 ani:   7 atleți
                31-40 ani: 18 atleți
                   40+ ani:   7 atleți
feminin, 18-30 ani:  2 atlete
              31-40 ani: 1 atletă (abia a împlinit 31)
                   45 ani: 1 atletă 
Up-date 10 iunie:
Nah, că suntem 35 acum, cineva s-a retras.  
Update 14 iunie:
Naah, că suntem 33 acum. S-au mai retras 2 băieți. ”Fetele rezistă!” :-)), tot patru suntem.
La semi sunt 50, din care 7 tipe (cu una mai puțin decât în 2012).
Doar 5 ștafete pentru full, dintre care una de fete.
13 ștafete la half
Total atleți ștafete: 53
Concluzie:
Triatloniștii chiar nu se înghesuie la cursele de anduranță pe trei probe.
Total participanți: 
139, din care .... hm, nu-mi pot da seama exact câte fete, pentru că sunt nume ungurești și nu știu genul la toate. Apreciez per total 24 de prezențe feminine.
Io mai am de decis, eventual găsit ocazie transport București-Oradea-București. Dacă aș putea da echipamentul în mașina cuiva, ar fi cel mai bine.
Mai am de scris cererea de concediu, căci clar am nevoie de 3 zile libere.
Asigurarea medicală am pus-o la bagaj deja (detalii la final, costă 10 RON/zi/persoană).
Echipamentul, în mare, îl cam știu.
Bicicleta mai trebuie să intre la o supervizare, dar mai pedalez cu ea încă, măcar vreo 200 km.
Până la urmă, bicicleta mi-am pregătit-o singură. Căutând soluție de tip ”antipană” și discutând cu mecanicul din service-ul de biciclete, tip recomandat cu mare căldură de alt triatlonist, acesta mi-a tăiat tot avântul, cum că NU SE POATE LA CURSIERE, AU MAI ÎNCERCAT ȘI CICLIȘTII PROFESIONIȘTI ȘI NU SE POATE. Mi-a ținut un fel de lecție cum că, așa cum mă antrenez pentru concurs, așa trebuie să mă antrenez și pentru remediat pene .... Așa că l-am lăsat să fie meșter la el în service și eu am căutat mai departe soluții. Ochii mi i-a deschis un alt triatlonist, deci mi-am înlocuit camerele, am curățat butucul, foile, lanțul - am pierdut o zi întreagă, dar satisfacție e mare :-))
Mai am de mers la medicul de familie pentru adeverința de ”apt” (bine că nu ne trimite la psiholog!). DONE!
De găsit niște variante de alimentare pe timpul cursei, aici am niște probleme de organizare și nu știu cum voi face, nefiind nimeni pe margine care să mă însoțească și să-mi dea la ”botul calului” ce am nevoie.
Mai am de mâncat niște paste, că de fel nu consum așa ceva.
De mângâiat pisoiul, căci prevăd că anul acesta va rămâne acăsică.
Eventual de cumpărat biletul de tren și iar avem problema aia spinoasă: cușetă sau vagon normal? Puii lor de bani!
Jurnalul meu de antrenamente, început pe 2 martie, a atins azi 16 pagini.
Am peste 880 de km alergați, sub 400 km de ciclism, peste mia de pedalat urban și doar 6 km de înot. Sună teribil de inconștient, nu?
Ata-ete, atâta s-a putut, atâta s-a făcut. Unii se antrenează pentru un half mai mult decât am făcut eu în ultimele 5 luni de zile. Vom trăi și vom vedea. Spaß muss man haben, sonst ist mir alles Wurst!
Ce suportă organismul pe parcursul unui Ironman

Una dintre condițiile obligatorii de validare a participării este asigurarea medicală în caz de accident. Mie mi s-au părut OK cei de la City Insurance, de unde mi-am și achiziționat țidula de 10 RON. Iată câteva informații:
Planul de asigurare NATIONAL COVERAGE:
Prin acest plan, Asiguratorul plateste Asiguratului indemnizatii pâna la limita maxima de 5.000 EURO pentru întreaga perioada de asigurare, în cazul în care Asiguratul suporta urmatoarele tratamente sau proceduri medicale destinate tratarii traumatismelor produse în urma unui eveniment asigurat survenit în timpul practicarii unui sport extrem, pe teritoriul României:
 
a.1. spitalizare continua: 50 EURO pentru ziua de spitalizare, pâna la suma maxima de 1.000 EURO, minimum 2 zile de spitalizare, fara a lua în calcul ziua de externare, care nu este indemnizata;
a.2. interventii stomatologice, de chirurgie cranio-maxilo-faciala sau oftalmologica: 1.000 EURO;
a.3. alte interventii chirurgicale: 1.000 EURO
a.4. implanturi sau aplicare de proteze (ortopedice, dentare, cristalin artificial) sau orteze ortopedice. Nu se acopera repararea protezelor sau ortezelor deja existente. Suma indemnizata: 500 EURO;
a.5. fracturi traumatice (exclus patologice): fracturi unice 100 EURO, fracturi multiple sau cominutive 300 EURO;
a.6. imobilizarea unui membru în aparat gipsat peste 21 de zile – 150 EURO;
a.7. invaliditate permanenta, pierderi anatomice sau functionale de organe sau membre - 1.000 EURO;
a.8. tratamente de recuperare medicala: 30 euro/zi, pâna la suma maxima de 300 EURO maxim 10 zile.

În paralel, cei de la Allianz nu mi s-au părut OK, plus că sunt mult mai scumpi (peste 100 ron parcă, nu mai știu).
Prognoza se anunță și anul acesta caniculară ..... deci va fi greu în draci ....
 ironman-inainte-de-ziua-cea-mare

IRONMAN și ce se întâmplă cu organismul tău

Faptul că o cursă de triatlon de tipul Ironman este, în primul rând, o provocare a mentalului, e uşor de imaginat. Degeaba eşti antrenat, dacă mintea nu ţine ritmul. Deşi, în general, atunci când eşti antrenat şi pregătit pentru ceva (un concurs, un examen, un interviu), e greu de presupus că mintea nu va ţine ritmul şi nu va fi motorul de facto al energiei tale. Mintea şi corpul fizic sunt un tot unitar fără de care nu poţi finaliza ceea ce ai început.
E posibil că ştii deja cum se simte atunci când înoti 3,8 km, pedalezi pe asfalt 190 de km şi alergi 42,195 m, dar ştii prin ce trece organismul tău de fapt?
Înainte de start se întâmplă deja o chestie foarte interesantă, care variază de la individ la individ, în funcţie de gradul de emoţionalitate al fiecăruia. Unii fac gesturi precipitate şi nu-şi mai nimeresc fermoarul de la costum, alţii nu pot să mănânce, alţii nu pot să doarmă în noaptea de dinainte, alţii se simt copleşiţi, alţii depăşiţi, alţii se simt foarte puternici şi foarte siguri pe ei. Eu personal fac parte din categoria celor care dau mâna cu insomnia şi incapacitatea de a mânca/bea, a celor care până în momentul startului nu-şi pot stăpâni emoţiile şi nu au siguranţa că au ales echipamentul corect sau că bicicleta este 100% funcţionabilă. Şi din proprie experienţă vă spun că e naşpa categoria asta.
Creierul e deja în alertă şi adrenalina tropăie prin vene, muşchii primesc ”jeturi” precipitate de sânge.
Proba de înot pare a fi o glumă, dacă e să o comparăm cu complexitatea întregului eveniment care abia debutează. O probă de înot realizată la un nivel mediu consumă de patru ori mai multă energie decât dacă ai alerga aceeaşi distanţă de 3,8 km. Calculul este foarte simplu de altfel: organismul se luptă prin mişcare pentru menţinerea flotabilităţii pe apă deschisă, energia consumându-se în exces ca urmare a instabilităţii mediului în care îţi aşezi organismului, prea puţin obişnuit şi adaptat la mediul acvatic.
Imediat după ce ai sărit/te-ai plasat în apa rece a lacului/râului, căldura în exces, aflată în corp, începe să se îndepărteze, fapt care uşurează procesul de termoreglare. Muşchii încep să funcţioneze pe adenozin-5'-trifosfat (ATP), dar consumul este rapid ca urmare a activităţii intense.
Având în vedere că sistemul dv. de oxigenare este un pic cam ocupat, organismul trebuie să înceapă să producă ATP fără resursele de oxigen, intrând într-o fază denumită glicoliza anaerobă.
Procesul se face simţit prin senzaţia de fierbinte (burn) în zona picioarelor şi a braţelor. Având în vedere că tu trebuie să gestionezi propria înaintare într-o masă de alţi competitori care te înconjoară, valurile de adrenalină te vor ajuta, împingându-te spre înaintare şi diminuînd disconfortul. Corpul tău va continua să lucreze cu un amalgam de diverse surse de combustibil precum oxigen, glicogen, acid lactic şi grăsimi stocate, eliberând hrana necesară muşchilor pentru a continua depunerea efortului.
Glicogenul este, la organismul animal, corespondentul amidonului de la plante, fiind un polizaharid compus din mai multe molecule de glucoză. Glicogenul servește la înmagazinarea energiei și detoxifierea organismului, o mare parte din glicogen se găsește în ficat. Desfacerea glicogenului în monozaharide ca glucoza se face cu eliberare de energie necesară de exemplu contractiei musculare. Procesul de eliberare sau înmagazinare de energie fiind reversibil și se realizează cu ajutorul ATP-ului.
După ce te eliberezi de neopren şi te arunci pe bicicletă, temperatura corpului tău va începe să crească rapid înainte de a se modera după proba de înot. Capilarele se deschid şi sângele este trimis către glandele sudoripare, începând astfel procesul de răcire. Prin transpiraţie, organismul uman elimină apă, sodium, potasiu şi alte chimicale, oferind astfel protecţia împotriva supraîncălzirii chiar şi în cele mai dure climate. Această pierdere rapidă de fluide are plusuri şi minusuri concomitente: este necesară pentru răcirea organismului, dar stopează performanţa. Astfel că, dacă nu te menţii foarte bine hidratat, pierderea în volum a cantităţii de sânge minimalizează disponibilitatea oxigenului necesar să-ţi alimenteze inima.
În a doua jumătate a distanţei de bicicletă începe stresul ţesuturilor musculare. Atunci, organismul începe să aleagă ca şi combustibil arderile de grăsime în locul carbohidraţilor, existenţi în cantităţi mai mici. Deşi grăsimea este oarecum o resursă nelimitată, aceasta nu te ajută să continui deplasarea în viteză, ca urmare ai nevoie să recâştigi electroliţi cât se poate de rapid şi să reconstitui o nouă sursă de carbohidraţi necesară să te însoţească în proba de alergare.
După 190 de km de pedalat, cu o medie variind între 23 şi 38 de km/h, în funcţie de performanţa individuală a fiecărui sportiv, te afli din nou pe propriile picioare, fiind aşteptat de 42,195 m de alergare. Unii spun că abia acum începe cursa adevărată”. La momentul în care tu déjà crezi că este imposibil să mai continui, başca să mai şi alergi un marathon complet – în timp ce canicula oricum te năuceşte -, un puseu de adrenalină zvâcneşte pe neaşteptate la auzul zgomotului pe care îl face mulţimea de spectatori şi susţinători. Acesta este un moment important în arhitectura întregii tale curse, de care majoritatea nu-şi dau seama. Aşa că, dacă aveţi susţinători care vă însoţesc, îndemnaţi-i să stea şi în zona de tranziţie, să vă întâmpine cu energie pozitivă la finalul cursei voastre de bicicletă! Dacă sunteţi susţinător al unui sportiv de Ironman, reţineţi aceste detalii care pot face diferenţa pentru sportivi.
Puseul de adrenalină se stinge însă în scurt timp. Picioarele tale încep să simtă scăderea glicogenului, căci nivelul de carbohidraţi cade şi el. Oxidarea grăsimii corporale creşte şi se transformă într-o ultimă sursă de combustibil menită să alimenteze muşchii pentru restul zilei: aminoacizi sau proteine musculare. În cadrul acestui proces – catabolism – ai de-a face cu deteriorarea ţesutului muscular, organismul furându-şi proteinele necesare direct din muşchi. Apare oboseala musculară sau “arderea” pe care simţi pe măsură ce te apropii de finish.
După atâtea ore de efort susţinut, creierul şi corpul sunt epuizate. Consumul de calorii poate varia între 9.000 şi 12.000 sau mai mult. Sistemul imunitar reacţionează instantaneu, începând să reconstituie sistemele muscular şi cardiovascular. În zilele următoare, vei fi un candidat la îmbolnăviri, căci aminoacizii tăi rămân la un nivel scăzut.
O definiție a IRONMAN-lui

Originally from:
SURSA

___________________________________________________________
O cursa de anduranta ne transforma fizic, psihic si spiritual. Daca impactul acestor transformari difera de la un sportiv la altul, postarea de azi isi propune sa raspunda intrebarii: “ce simte corpul nostru la un Ironman?”. Va las cu un articol care raspunde, in mare masura, la acesta intrebare…
**
Din exterior, inotul, mersul pe bicicleta si alergarea par a fi simple miscari. Dar din interiorul corpului triatlonistului, par a fi mai degraba acceleratori ai timpului.
 Sangele circula rapid prin vene si artere si arata precum traficul pe autostrada surprins noaptea, intr-un video filmat in secvente. In interiorul celulelor musculare, moleculele de glucoza si trigliceridele sunt aruncate in focul aprins al mitocondriilor, intr-un ritm foarte rapid, ca si cum un DVD cu intreg procesul ar rula de 4 ori mai repede. Armate de radicali de oxigen gauresc membranele celulelor musculare, ducand la deteriorarea generala; asta te face sa-ti aduci aminte de acele animatii pe calculator care arata o persoana imbatranind 20 de ani in 10 secunde.
Intr-adevar, privind din interior, seamana putin cu a imbatrani 20 de ani, in timp ce stai pe canapea 12 ore. Cu alte cuvinte, schimbarile pe care care organismul le resimte in 12 ore de efort intens sunt similare cu cele care apar in decursul a doua decenii de sedentarism, ca rezultat al procesului natural de imbatranire. Din fericire, vei recupera acei ani in cateva saptamani. Apoi este timpul sa te gandesti din nou sa te dai bine pe langa cel cu coasa.
Hai sa privim mai in detaliu felul in care participarea la Ironman afecteaza diferite parti din anatomia corpului tau. Prin acest exercitiu nu urmarim sa evidentiem ceva anume, dar s-ar putea sa te faca sa apreciezi mai mult reusita de a trece de linia de sosire la Ironman.
1. Corpul simte ca… ceva foarte dificil se apropie. Ironman incepe sa-ti influenteze organismul inca dinainte de a incepe concursul. Studiile au aratat ca anticiparea unui antrenament creste viteza de circulatie a sangelui prin muschii care urmeaza a fi folositi, precum si consumul de oxigen si eliberarea de hormoni, inclusiv epinefrina (adrenalina), principalul hormon folosit in activitatea musculara. Acest raspuns anticipativ este controlat de o parte mai veche a creierului, numita regiunea periaqueductal gri (material cenusie), care este responsabila de reglarea raspunsului cardiorespirator in timpul antrenamentului.
Agitatia interioara pe care o simti cand te dai jos din masina la locatia evenimentului in dimineata concursului, inconjurat de ceilalti concurenti si de atmosfera Ironman, este in principiu cam acelasi sentiment pe care il simte catelul tau cand ii arati lesa. Cand concursul incepe efectiv, starea biochimica a fiecarui sistem din corpul tau se schimba pe masura ce fiecare raspunde pe rand la inot, la pedalat si in final, la alergat. Printre cele mai importante modificari fiziologice se afla reglarea temperaturii corpului, deshidratarea, deteriorarea muschilor, absorbtia si procesarea nutrientilor, si oboseala creierului.
2. Temperatura corpului. Reglarea temperaturii corpului nu este o problema mare in timpul probei de inot de la Ironman, din moment ce apa rece (chiar si cea calduta) transfera foarte eficient caldura din corp. Dar lucrurile stau altfel in timpul probelor de alergare si bicicleta, mai ales in zilele calde. Aproape trei sferturi din energia eliberata de muschi in timpul pedalatului si alergatului este de fapt caldura irosita. Daca acestei calduri i s-ar permite sa se acumuleze in muschi, ar provoca deteriorari grave la nivelul tesuturilor.
Organismul tau dispune de mai multe metode de a preveni aceasta caldura sa se acumuleze. Cea mai cunoscuta si printre cele mai eficiente este transpiratia. Dar cea mai eficienta dintre toate este reglarea intensitatii antrenamentului. Cu cat incetinesti mai mult, cu atat corpul va produce mai putina caldura. Asta e motivul pentru care performanta este mai scazuta in zilele calduroase. Ai putea crede ca temperatura corpului incepe sa creasca treptat de la inceputul probei de bicicleta si continua sa creasca pe parcursul cursei, atingand nivelul cel mai ridicat atunci cand treci linia de sosire. Rareori se intampla asa.
“In primele 10-20% din concurs, temperatura corpului creste relativ repede”, spune doctorul Jonathan Dugas, specialist in fiziologie sportiva la Universitatea din Chicago. “De exemplu, in acel interval ar putea creste de la 37,5 la 38,75° Celsius. Apoi, pentru restul concursului se modifica foarte putin – poate cu 0,1-0,2 °.”
Nivelul maxim la care temperatura inca nu este periculoasa este 40° Celsius. Chiar si in cele mai calduroase zile, participantii la Ironman trec rareori de acest prag. Potrivit lui Dugas, asta se intampla deoarece creierul monitorizeaza constant temperatura corpului si daca percepe ca lucrurile sunt pe cale sa se complice, va produce senzatii de disconfort si oboseala care te forteaza sa incetinesti si sa generezi mai putina caldura. Uneori, triatlonistii confunda aceste simptome neplacute cu indicatori ai unei probleme de sanatate legate de temperatura corpului insa, de fapt, ele sunt un rezultat al mecanismului de auto-aparare care previne astfel de probleme.
Totusi, acest mecanism de auto-aparare esueaza. Si asta probabil din cauza ca insusi creierul poate sa atinga o temperatura prea ridicata pentru a functiona normal in timpul antrenamentelor in medii calduroase. Cand se intampla asta, sistemul nervos central incepe sa se comporte gresit, iar sportivul devine ametit, dezorientat si lipsit de coordonare, si ar putea chiar sa lesine.
3. Consumul de energie. Din punct de vedere fiziologic, cea mai mare provocare in timpul unui Ironman este alimentarea muschilor cu energie suficienta pentru a parcurge distanta intr-un timp cat mai scurt. In medie, participantii la Ironman consuma mai mult de 6.000 calorii pe parcursul concursului. Aceste calorii provin din grasimile stocate in tesutul adipos si in cel muscular, din glicogenul stocat in muschi si ficat, din aminoacizii eliberati din descompunerea proteinelor si suplimentele nutritive consumate in timpul evenimentului, de obicei sub forma carbohidratilor.
Consumul diferitelor elemente se schimba pe parcursul zilei. In timpul inotului si in prima parte a probei de bicicleta, aproape jumatate din energia muschilor provine cel mai probabil din carbohidrati, iar restul este asigurat in mare parte de grasimi si foarte putin de proteine. Pe masura ce depozitele de glucide scad, contributia acestora scade, iar majoritatea energiei va fi furnizata de grasimi. Cel tarziu pe la jumatatea maratonului, glicogenul din muschi atinge nivelul minim in gambe, cvadricepsi si tendoanele poplitee. Prin urmare, contributia glucidelor la alergare va scadea si mai mult, va creste oxidarea grasimilor, iar aminoacizii vor furniza pana la 15% din energia necesara muschilor.
Incapacitatea de a furniza suficienta energie muschilor este unul dintre motivele principale pentru care care persoanele care nu se antreneaza pentru Ironman nu pot termina unul. Anduranta este strict limitata de disponibilitatea glicogenului in ficat si in muschii care lucreaza. Cand aceste depozite scad foarte mult, esti terminat. Dar chiar si cei mai pregatiti triatlonisti nu pot stoca suficient glicogen pentru a le ajunge pe tot parcursul evenimentului. Din fericire, antrenamentul creste capacitatea de a arde grasimile, ceea ce ii permite sportivului sa economiseasca glicogen, ajungandu-i pentru mai mult timp.
4. Transpiratia. Cel mai vizibil efect al participarii la Ironman asupra corpului este producerea unei cantitati enorme de transpiratie. Slava Cerului ca exista transpiratia! Aceasta este un mecanism vital de racire a organismului. Sangele transporta o mare parte din caldura in exces produsa de muschi in timpul mersului pe bicicleta si a alergarii, de la muschi la capilarele aflate aproape de suprafata pielii, de unde paraseste corpul. Glandele sudoripare preiau o parte din lichidul din sange si o parte din caldura, eliberandu-le la suprafata pielii, de unde se evapora, astfel racorind pielea. In final, sangele astfel racit isi reia ciclul prin corp pentru a prelua si distribui mai multa caldura.
Singura problema a acestui mecanism este faptul ca te saboteaza. Cu cat transpiri mai mult, cu atat volumul sangelui se micsoreaza si cu cat volumul sangelui este mai mic, cu atat sistemul circulator va transporta mai putina caldura de la muschii care lucreaza. Totusi, contrar a ceea ce se spune, deshidratarea creste temperatura corpului foarte putin. Cel mai mult afecteaza performanta, deoarece pe masura ce volumul sangelui scade, eficienta cardiaca (cantitatea de oxigen pe care inima o poate transporta la muschi in timpul unei contractii) scade si ea.
In timpul unui Ironman, participantii produc in medie aproximativ un litru de transpiratie per ora in timpul probei de bicicleta si alergare. Pentru cei mai multi atleti, asta inseamna peste 9 kg de lichid pierdut. Daca aceste fluide nu ar fi inlocuite cu altele, triatlonistii nu ar fi in stare sa termine cursa atat de repede pe cat si-ar dori. Pana sa ajunga la maraton, volumul sangelui va fi atat de mic, incat pana si mersul ar necesita un efort foarte mare.
Chiar si avand la dispozitie tot felul de bauturi sportive si apa, cei mai multi triatlonisti termina concursul cantarind mult mai putin decat atunci cand au inceput. Cu toate astea, un consum modest de lichide pare sa fie suficient pentru a permite organismului sa-si mentina volumul sangelui, deoarece corpul poate extrage lichide si din alte compartimente (si, pentru asta, mare parte din greutatea pierduta in timpul unui Ironman provine din metabolizarea nutrientilor si din eliberarea apei stocate impreuna cu glicogenul). Un studiu realizat in 2007 la Universitatea Cape Town din Africa de Sud a aratat ca, in timp ce participantii la Ironman au pierdut circa 5% din greutatea lor corporala, volumul sangelui a crescut.
5. Deteriorarile musculare. Stresul aparut in tesutul muscular ar putea cea mai mare provocare cu care organismul se confrunta in timpul unui Ironman. Multe celule sunt distruse, deteriorate si descompuse pe parcurs. Principala cauza a deteriorarii musculare este stresul mecanic, cauzat in principiu de contractiile musculare excentrice. Contractia excentrica presupune ca muschiul se alungeste in timpul contractiei (de exemplu cand cobori greutatea dupa o flexie a antebratului pe brat) in loc sa se scurteze ca intr-o contractie concentrica (de exemplu flexia antebratului pe brat) sau sa-si pastreze lungimea ca in contractiile izometrice (cand incordezi bratul pentru a-ti arata bicepsii). In timpul contractiei excentrice muschiul este tras simultan in doua directii diferite, fiind astfel simplu sa-ti dai seama cat de usor se poate ajunge la ruptura.
O a doua cauza a deteriorarii musculare in timpul efortului este descompunerea proteinelor din muschi pentru energie, proces numit catabolism. Proteina nu este o sursa de energie preferata in timpul antrenamentului, dar spre sfarsitul concursului, cand depozitele de carbohidrati se epuizeaza, organismul apeleaza la proteine pentru energie. Dupa cum am mentionat mai sus, pana la sfarsitul unui Ironman, pana la 15% din energia necesara pe parcurs va fi furnizata de proteine. Daca ai terminat vreodata un concurs sau un antrenament mirosind a amoniac, inseamna ca ai consumat multa proteina din muschi, intrucat amoniacul este un produs secundar al catabolismului proteinelor. Cand nivelul glicemiei din sange scade in timpul antrenamentului, glandele suprarenale secreta hormonul stresului numit cortizol, hormon care asista procesul de descompunere a glucidelor, grasimilor si proteinelor pentru a elibera energie. Cele mai multe proteine descompuse se regasesc in muschi.
Deteriorarea musculara este cauzata si de stresul oxidativ din timpul activitatii fizice. Un procentaj mic (2-5%) din moleculele de oxigen care intra in corp pierd un electron in urma participarii la eliberarea de energie in mitocondrii, devenind radicali de oxigen. Asta le creste instabilitatea, iar pentru a si-o restabili ii determina sa fure un electron de la o celula vie. Rezultatul consta adesea intr-o reactie in lant de deteriorare a membranelor celulare de catre radicalii liberi, a ADN-ului si a diveritor proteine structurale. In timpul antrenamentelor de anduranta rata consumului de oxigen poate creste pana la de 7 ori peste nivelul normal, cu o crestere direct proportionala in productie de radicali de oxigen.
Cate deteriorari musculare va experimenta organismul tau in timpul unui Ironman? Unul dintre biomarker-ii folositi pentru a estima deteriorarea muscularea este creatina kinaza (CK), care este eliberata in sistem in urma rupturilor celulelor musculare. Potrivit doctorului Bryan Berman, specialist in fiziologie sportiva la Carmichael Training Systems, in medie, in stare de repaus, nivelul CK al unui atlet este de aproximativ 125 U/l. La 24 de ore dupa terminarea unui semi-maraton, nivelul CK se dubleaza. La o zi dupa un antrenament intens pe bicicleta, cu 70% VO2max (putin mai intens decat un Ironman), nivelul CK ajunge si la 700 U/l. Si un studiu recent a aratat ca timp de 16 ore dupa terminarea unui Ironman, triatlonistii au avut un nivel CK mediu de 1500 U/l, sau altfel spus, de peste 10 ori mai mare decat cel normal.
6. Problemele gastrointestinale. In 1997, dupa participarea la Ironman Hawaii, triatlonistul profesionist australian Chris Legh a suferit o operatie de urgenta pentru a-si indeparta jumatate din colon. In timpul concursului, o mare parte din organ a murit la propriu din cauza lipsei de oxigen. Cu toate ca acest tip de situatie este destul de rar intalnit in cadrul concursurilor Ironman, iar in cazul lui Legh a fost legat probabil de o problema congenitala la inima, participarea la Ironman este un eveniment foarte stresant pentru sistemul gastrointestinal al fiecarui concurent. Cele mai intalnite probleme sunt disconfortul la stomac, balonarea, greata, starea de voma si diareea.
Specialistii in fiziologie sportiva nu inteleg complet cauzele acestor simptome ale problemelor gastrointestinale din timpul efortului intens. Dar au identificat cativa factori care contribuie la aparitia acestora. In 2005, intr-o recenzie publicata in International SportMed Journal, autorii acestuia – doctorii Stephen Simons si Gregory Shaskan – au scris: “Pana in acest moment, teoriile privind factorii care conduc la aparitia acestor probleme au in vedere agitatia mecanica a intestinului, schimbul de fluide, fluxul sanguin scazut, deshidratarea, cresterea activitatii sistemului nervos simpatic si parasimpatic, endotoxemia, schimbarile tranzitului intestinal, schimbarile hormonale si cele autoimune. Totusi, nici una dintre acestea nu explica toate simptomele sistemului gastronintestinal.”
In acelasi timp, tratlonistii isi cauzeaza propriile probleme gastrointestinale deoarece incearca sa consume prea multe lichide, suplimente sau alimente care sunt foarte greu de digerat pe parcursul concursului. In timpul activitatilor fizice, sistemul gastrointestinal nu poate tolera acelasi ritm si tip de alimentatie ca in stare de repaus. Studiile au aratat ca sportivii care consuma cele mai multe suplimente nutritive in timpul evenimentelor de anduranta au sanse mai mare sa dezvolte probleme gastrointestinale [Nota mea: conteaza foarte mult si calitatea suplimentelor, frecventa adminstrarii, etc. – nu as recomanda parcurgerea unui Ironman aflandu-ne la polul opus, cu zero suplimente si energizante].

7. Ultimii kilometri. Daca ai terminat vreodata un Ironman, ai aflat ca ultimii kilometri ai maratonului sunt o experienta unica, ce poate semana doar cu ultimii kilometri ai unui maraton obisnuit. Organismul este atat de slabit de la efortul depus peste zi incat poate fi chiar distractiv. Simplul act de a-ti ridica piciorul de pe pamant pentru a face pasul urmator se simte ca atunci cand vrei sa faci o genuflexiune cu bara la spate. Conform unui studiu realizat de Institutul National de Educatie Fizica si Sport din Paris, costul energetic al alergarii de la sfarsitul unui triatlon este exponential mai mare decat cel din timpul alergarii cu aceeasi viteza dar fara sa fi mers pe bicicleta si sa fii inotat inainte. Si acela este un triatlon pe distanta olimpica.
Sunt mai multe cauze ale acestor probleme aparute spre finalul alergarii la Ironman. Forma pasului este diferita la sfarsitul unei alergari din cadrul unui triatlon fata de cea dintr-o alergare independenta. Aceaste schimbari care cresc consumul energetic al alergarii de la sfarsitul unui triatlon sunt in sine cauzate in parte de oboseala locala a anumitor muschi, ceea ce necesita o schimbare a formei ca si atunci cand simti crampe in gamba piciorului drept si ai incerca sa exerciti mai putina tensiune in genunchi pentru a o proteja. Nu este nici efficient, nici dragut, dar sigur are rezultate mai bune decat alte variante.
Atat in alergarile din cadrul unui triatlon, cat si in cele inependente, oboseala si pierderea eficientei mecanice sunt asociate cu cresterea frecventei contactului cu pamantul. Cu cat esti mai aproape de linia de sosire, cu atat este mai greu sa ridici piciorul de pe pamant. Corpul nu te mai asculta deoarece creierul transmite mai greu comenzile de coordonare catre muschii care lucreaza. Estemetoda creierului de a te impiedica sa alergi mai repede si, poate, chiar de a te forta sa incetinesti, ca raspuns la semnalele primate din corp.
Insusi creierul tau ar putea fi obosit la sfarsitul concursului, fenomen cunoscut sub numele de oboseala cronica. Ca si muschii, el ramane fara nutrienti critici si acumuleaza cantitati mari de metaboliti care interfereaza cu activitatea sa, conducand la aparitia disconfortului, pierderea dorintei de a continua, gandirea fragmentata, schimbarea starii de spirit si scaderea abilitatii de a activa neuronii motori care pun in miscare muschii.
 8. Efectele post-Ironman. Corpul are nevoie de mult timp pentru a se reface dupa stresul la care a fost supus in cadrul unui Ironman. Un studiu austriac a aratat ca timp de aproape trei saptamani dupa participarea la Ironman nivelul enzimelor antioxidante din sange a ramas foarte scazut, in timp ce biomarker-ii deteriorarii musculare si ai inflamatiei au inregistrat valori foarte crescute. Sistemul imunitar joaca un rol foarte important in a ajuta corpul sa-si revina dupa efort intens, dar in acelasi timp, el insusi este stresat de pe urma evenimentelor de anduranta si a efectelor acestora. Functiile celulelor imunitare sunt slabite pana la trei zile dupa concurs, crescand predispozitia sportivului catre infectii virale si bacteriene [nota mea: este recomandabil sa amanam cu 3-4 zile “baia de bere” pe care ne-am propus sa o facem dupa terminarea cu success a unui Ironman...]. Cauzele acestui fenomen sunt multiple si nu sunt intelese complet. O parte a problemei este faptul ca in timpul efortului intens rezervele de nutrienti ale celulelor imunitare, cum ar fi aminoacidul glutamina, sunt epuizate. In acelasi timp, se pare ca sistemul imunitar incetineste raspunsul la deteriorarea musculara, pentru a evita aparitia inflamatiei sistemice necontrolate care ar rezulta din deteriorarea musculara masiva suferita. Dar aceasta incetinire afecteaza abilitatea sistemului imunitar de a lupta contra celulelor straine.
 In saptamanile de dupa concurs, triatlonistii mai sufera adesea de o boala cunoscuta sub numele de “depresie post-Ironman”. Este posibil ca o astfel de stare depresiva sa fie un simptom al sindromului suprasolicitarii – destul de des intalnit la sportivii de anduranta in urma unui astfel de test. Supra-antrenarea poate afecta neurotransmitatorii care influenteaza starea de spirit. S-a spus chiar ca depresia, ca simptom al supra-antrenarii, este metoda creierului de a te te impiedica sa te suprasoliciti din nou – in acest caz sa te impiedice sa participi la urmatorul Ironman…
SURSA - blog Andrei Rosu 

15 triatloane în România lui 2013



13.02.2013
N.B.  
În primul rând, scuze pentru halul în care arată textul, dar din motive neînțelese nu-l pot readuce la o formă decentă .... super-enervant, știu, sper să ajung odată în viața asta să am și un site propriu.
 Dați click pe denumirea concursului și veți intra direct pe site-ul lor, acolo unde există așa ceva, desigur.
 *********
Ca să completez informaţiile greu de regăsit într-un loc unic (cu excepţia http://www.sportsplanner.ro), am înghesuit aici o listă a tuturor triatloanelor despre care ştiu că se vor desfăşura în România în 2013 (scuze pentru formatul haotic al textului, dar am probleme tehnice se pare și la fiecare editare se strică forma pe care am setat-o de fapt), plus ceva detalii utile de primă mână, ca să ştie orice novice la ce se bagă, la o adică (desigur că informaţii despre trasee, taxe, regulamente se vor regăsi la organizatori, nu am de gând să scriu acum o carte cu acest tip de materiale, iar informații detaliate despre ediții anterioare se regăsesc din plin tot pe blogul meu, în arhivă): 

01. 1 iunie 2013, sâmbătă, ”Fără Asfalt” - staţiunea 2 Mai, jud. ConstanţaOFF ROAD 
Contact@faraasfalt.ro
Alex Diaconu: 0754 010 172
Tudor Vlad:     0724 501 595 
Aflat la a patra sa ediţie, acest triatlon foarte popular şi charmant, a stat foarte bine cu partea de comunicare încă de la început şi „a crescut văzând cu ochii”. Ce am apreciat la ei în mod deosebit: transparenţa, deschiderea către comunicare şi sugestii, modestia, implicarea, corectitudinea şi respectarea celor promise şi asumate – desigur, cu marjele inevitabile de aparenţă, dar în linii mari eu aşa am perceput concursul lui Tudor Vlad (Dudu).
Ca un element de specificitate, probele se desfăşoară în altă ordine decât cea clasică: înot, alergare şi apoi bicicletă.
Înscrierile au început încă din toamna lui 2012, taxa de înscriere este invariabilă indiferent de momentul înscrierii şi există două opţiuni de taxă, 60, respectiv 100 RON, diferenţierea fiind făcută în kitul de participare (ceea ce eu personal am găsit ca fiind foarte potrivit şi adaptat realităţii în care se află România, nemaifiind de acord să plătesc taxe mari de participare doar pentru a primit în kitul de participare componente de care nu am nevoie, dar pe care trebuie să le achit dacă vreau să particip).
Este un concurs off-road, singurul, până în 2012, desfăşurat pe malul Mării Negre.  
Din lipsă de fonduri pentru deplasarea per total, am fost nevoită să anulez participarea de anul acesta.         
02. 22 iunie 2013, sâmbătă, Oradea/Paleu, jud. Bihor
IRONMAN Oradea, cu variantele sale de full şi half, un super-eveniment, rege al triatloanelor, care, ca să zic aşa, fără a intenţiona să subestimez pe nimeni dintre ceilalţi organizatori, a şi „avut norocul” să fie „copilul” unui om foarte talentat şi iubitor de detalii.
  Prezentări ample ale evenimentului, ediţiile 2011 şi 2012, se regăsesc pe blogul meu, fiind evenimentul căruia i-am dedicat cel mai vast spaţiu.
Szokolszky Istvan - Telefon: 0722-592 234
contact@ironmanoradea.ro
03. 29 iunie 2013, sâmbătă, Kings Land Triathlon în Ineul de Criş (15 km distanţă de Oradea), jud. Bihor  - OFF ROAD
Date organizator: Club Sportiv Master Ski&Bike
Klosz Peter: 0743 416 873
klosz_peter@yahoo.com
masterskibikeclub@yahoo.com
  La momentul actual, chiar dacă nu apare o hartă a traseului, ca şi informaţie de primă mână site-ul evenimentului intitulat „Kings Land Triathlon 2013“ oferă informaţiile necesare oricărui doritor de a se înscrie.
  Valoarea taxei de participare este într-o grilă temporală, fiind de 60 RON până la 1 iunie a.c. şi crescând apoi până la 90 RON (individual).
  Ca şi ofertă, organizatorul oferă un pachet pauşal astfel: “Pentru cei care se înscriu şi la Bioeel Triathlon Challenge” se acordă reduceri astfel: 100 RON la individual, 200 RON la ştafetă şi 250 RON la corporate challenge.
  Alte informaţii se pot urmări direct pe site-ul menţionat, acesta existând deja şi prezentându-se la un nivel suficient de bun.
Pentru mine, e prea curând după Ironman Oradea și o nouă deplasare în zonă, oricât de tentant sună, nu o pot susține financiar.
04. Tot pe 29 iunie 2013, sâmbătă - Triatlon No Stress - zona Mogoșoaia, lângă București.
S-au mutat de pe litoralul Mării Negre, aproape de Capitală ... să avem oare din nou o grijă cu proba de înot?! (cum a fost cu Dâmbovița din 2012, de exemplu! + news-dunarea-si-dambovita)
De fapt nu s-au mutat, ci ..... doar mai organizează un nou triatlon (cine spune că ”nu se merită”?!). Celălalt e pe 31 august, vezi mai jos, la pct. 11. Site-ul abundă de informații, merită studiat cu atenție. 
În orice caz, cf. celor de la ALPAB, la momentul lunii aprilie analizele apei sunt negative pentru a se permite înotul în Lacul Mogoșoaia. Au spus că mă țin la curent cu evoluția.  
Genul de eveniment care nu mă interesează la acest moment.
05. 6 iulie 2013, sâmbătă,  Bioeel Triathlon, în Bezid, jud. Mureş
  - OFF ROAD
Date organizator: Club Sportiv Master Ski&Bike
Klosz Peter: 0743 416 873
klosz_peter@yahoo.com
masterskibikeclub@yahoo.com
  M-am înscris din impuls, fascinată de informaţiile pe care le-am găsit (în engleză doar!) despre locaţia concursului. Fiind un loc unde nu am mai fost vreodată, a fost greu să rezist şi am şi publicat în ianuarie câteva cuvinte: 
  Ca şi în cazul evenimentului anterior menţionat, fiind organizat de aceeaşi entitate, site-ul prezintă informaţiile de care ai nevoie la primă mână, ele fiind de fapt identice pe ambele site-uri.
Din lipsă de fonduri pentru deplasarea per total, am fost nevoită să anulez și această participare.
06. 13 iulie 2013, sâmbătă, Lacul Sf. Ana  din Băile Tuşnad, jud. Harghita - OFF ROAD
Clubul Sportiv Extreme - Baile Tusnad
xsalt@extremesport.ro
Telefon: 0740 078 812,  Zsolt.
Încă nu există informaţii pentru 2013. Este un eveniment cu suișuri și coborâșuri, cu multe critici în 2010 și 2011, cu multe fete la start, care a dat dovadă, în acești 3 ani, de multă voință de îmbunătățire și deschidere spre comunicare.
Update 20 mai 2013: 
S-a anunțat deschiderea înscrierilor, cu 75% discount pentru ladies, adică 20 ron până la 1 iulie. 
Din lipsă de fonduri pentru deplasarea per total, am fost nevoită să anulez participarea de anul acesta.
07. 28 iulie 2013, duminică, 
http://www.brasovtriathlon.ro/ro/
(pe FB: Triathlon Brașov)
Acest nou bebeluș a fost anunțat extrem de discret, pe FB. Se știe doar că are o dată și un loc aproximativ de desfășurare.
Update 01.04.2013: S-a lansat site-ul cu informații și probele par cel puțin interesante. Olimpic: 1500 înot, 47 bike, 12,5 alergare. Și până pe 30 aprilie te costă 70 ron, după care urcă până la 100.
Coincide, din păcate, cu una dintre zilele de concurs de la Cheile Râșnoavei Adventure. 
Update 28.04.2013:
Informațiile despre concurs nu prea te ajută să înțelegi locația, traseele, tranzițiile, logistica per total. Data limită pentru plata unei taxe mai mici de participare ar fi 30.04.a.c., dar nu mă pot decide să achit, dacă nu înțeleg evenimentul per total.
Am fost azi la șiragul de lacuri din Dumbrăvița, unde se pare că se va ține înotul. După cum arăta și după cum am aflat acolo, e rezervație naturală, deci nu prea știu cum vom avea voie să înotăm cu peștii .... Drumul spre Lacul Codlea, din apropiere, este ciuruit și impracticabil pentru cursiere. 
Update 25 mai 2013:
Am vorbit cu Cosmin, din organizare. S-a decis Codlea și spune că vor peteci ei șoseaua. Am achitat înscrierea,
08. 3 august 2013, sâmbătă, Lacul Reci, jud. Covasna 
Acest concurs cu denumire exclusiv în limba maghiară, “Haromszek Triatlon”, a avut, în ultimii doi-trei ani, cea mai slabă comunicare ce poate fi imaginată. Momentan nu există site, nu există date de contact şi nu există nici un fel de alte informaţii. E posibil ca prin iunie să apar ă informaţii legate de taxele de participare, iar pe 1 august poate-poate informaţii legate de trasee, program etc. etc. Este uimitor că a fost păstrat în circuit. A fost inclus în seria de OFF ROAD, deşi el a funcţionat mulţi ani ca fiind de asfalt (din 2011 a devenit off road).
09. 10 august 2013 – “Campionatul Naţional de Triathlon” ŞOSEA – nu găsesc informaţii despre acest eveniment, doar că el există pe lista circuitului publicată de Federaţie. La ce ne mai trebuie și informații?
10. 17 august 2013 - Triatlon Lacul Roșu
Am aflat de el pe 28.04., dar din păcate, pe lângă tonele de greșeli care țin de o slabă cunoaștere a limbii române, nici traseul nu există afișat deocamdată. 
Lucrurile se fac din ce în ce mai des în stil ”heirupist”, se anunță concursuri noi fără a se avea autorizații, fără a avea informații suficiente pe site-uri ..... DISLIKE, credeam că ne perfecționăm, dar nu la aburit lumea. Tot e bine, că printre primele informații care apar sunt cele legate de taxa de participare. Cine spunea că a organiza un concurs nu e rentabil?!?!
11. 25 august 2013 – “Cupa Trialuta” – ŞOSEA
Nu există informaţii actualizate pentru 2013. În 2012 s-a desfăşurat tot în zona Lacului Reci, jud. Covasna, în 2011 în Sf. Gheorghe. Nu cunosc detalii, nu am participat, am aflat foarte târziu de acest concurs, în 2011 cred că se ținea în Sf. Gheorghe cu proba de înot în bazin acoperit, dar nu am reușit să ajung, conceptul în sine nu mă atrăgea pe atunci. Răspunsurile la întrebările către organizatori vin mult prea târziu, din experiența mea din 2012. Dacă nu greșesc, mi s-a răspuns la o lună după ce avusese loc concursul.
12. 31 august 2013, sâmbătă – “Întrecerea-petrecerea”, staţiunea Olimp, jud. Constanţa - OFF ROAD
La momentul accesării, pagina cu informaţii pentru 2013 nu era funcţionabilă, dar a doua ediţie a acestui triathlon, al doilea desfăşurat pe litoralul românesc, a fost anunţată. (update 15.03. - vezi și pct. 4 de mai sus. Site-ul abundă acum de informație).
Nu e în sfera mea de interes la acest moment.
13. 1 septembrie 2013, duminică
Nu am găsit informaţii pe un site propriu, nu am ştiut că acest concurs există déjà de doi ani în România (?! De fapt nu există de doi ani, e la prima ediție, cum am aflat ulterior, de la organizatori), tot ce am găsit se află pe un blog, iată link-ul: dordeduca.ro
Update 01.02.2013: Prin amabilitatea lui Carmen Bunaciu am aflat astăzi că acest eveniment are și un site propriu acum și oferă o reducere de 20% pentru înscrierile dintre 1 și 8 martie. Sunt prezenți și pe FB, desigur, și cu siguranță trebuie urmăriți acolo.
Rowmania Delta Triatlon
RDT este o nouă inițiativă a multiplului campion olimpic la canoe, Ivan Patzaichin, parte a campaniei Rowmania de promovare a destinațiilor de ecoturism din Delta Dunării și a valorilor turismului de bun simț. Rowmania militează pentru o mai bună înțelegere și interpretare a naturii și se adresează iubitorilor de mișcare în aer liber și celor care iubesc și protejează natura.
”Mi-e dor de competiții și concursuri, niciodată nu mă saturi de ele. Și atunci când nu mai pot să particip în cele oficiale, îmi organizez propriile competiții. Și îmi invit și prietenii. Cu cât mai complexe, cu atât mai bine; cu cât mai mulți, cu atât mai palpitant. Așa că vă invit să ne întrecem în alergat, mers pe bicicleltă și înot la triatlonul de la Tulcea. Apoi, dacă mai aveți suflu, veniți să vâslim împreună în canotcă, pe Lacul Ciuperca, sau să explorăm cu înțelepciune apele Dunării spre Sfântu Gheorghe și vă promit că n-am să mă supăr dacă mă întreceți, deși nu văd cum s-ar putea întâmpla așa ceva....”
Ivan Patzaichin, canoist din Mila 23, gazda triatlonului” 
14. 7 septembrie 2013, sâmbătă – Mamaia Triathlon Challenge.
X. 15 septembrie 2013, duminică – Triathlon Sibiu cu două variante: OFF ROAD şi ŞOSEA.
www.stiri-azi.ro (cu surprindere am constatat că această publicație a preluat integral materialul de pe blogul meu).
Contact: Morariu Răzvan: 0751 242 789, morariu.razvan@yahoo.de.
Este o primă ediție, mie personal mi se pare o zonă excelentă, ideea de două variante în aceeași zi nu am perceput-o ca fiind ideală (probabil din cauză că mă tenta să particip la ambele variante, dar dacă sunt concomitent, nu e posibil. Dacă ar fi succesive, unul dimineața și unul seara sau unul sâmbătă și altul duminică….), dar deocamdată acesta este planul și mai multe informații vor apare curând, pe un site propriu.
Update 05.04.2013:
Am citit acum pe grupul de Triathlon România de pe FB că, din motive tehnice legate de proba de înot, triatlonul de la Sibiu se suspendă. 
   Ca urmare, 2013 aduce în România 14 triatloane de anvergură (+ Tri Winter din 23 februarie, zona Izvorani unde traseele sunt foarte scurte). 
Promițătoare, majoritatea organizate de mai mulți ani, deci experiența ar trebui să-și spună cuvântul în organizare și comunicare. Cel puțin acestea sunt informațiile până în acest moment și e devreme pentru a încheia lista (13.02.2013, update 01.04.2013). Acum .... fiecare după putința pecuniară, la câte poate ajunge să participe. Avem magazinul de produse, sunt puse pe raft, deci vedeți cum faceți cu finanțele. Dacă nu .... alergarea în parcul din spatele blocului e încă gratuită.
Orice completare sau corectură este binevenită din partea oricui.
Mult succes organizatorilor, căci au nevoie!
Mulțumiri anticipate pentru eforturi!
Mult succes participanților! Să aibă un sezon fără accidente, incidente și alte nebunii mai puțin plăcute! Doresc un maximum de fair-play în aceste curse!
Multă răbdare le urez și susținătorilor și însoțitorilor ….. căci e muncă grea și acolo!
Let’s TRI !!!

I'm WATCHing YOU!! :-)