Dieses Blog durchsuchen

Sonntag, 15. September 2013

Blackhawk Security la TriChallenge Mamaia 2013_ep.2

Episodul 1 - the ladies - click here

The gentlemen: 
Voi începe cu cel ”de pe margine”, care tot striga încurajări și făcea poze, iar eu habar nu aveam cine este. Studiind puțin profilul lui de pe Facebook, am descoperit că ne-am aflat de nenumărate ori la startul acelorași competiții de triatlon și alergare montană!
L-am pus cap de listă pentru că eu, în locul lui, nu aș fi avut tăria de a veni să stau pe margine și să mă uit la un eveniment sportiv pe care aș fi trebuit să-l transpir prin toți porii mei. Iacătă-l pe 
Mihai Teodorescu:

”Undeva la începutul lunii iulie a.c. mă bucuram de intrarea în echipa Blackhawk și deja începusem să mă gândesc serios la evenimentul ce avea să se desfășoare în Mamaia. Teama de înot în ape deschise a fost învinsă de rezultatul unui examen RMN. Diagnostic: “mici hernii discale mediane la L4 si L5, deshidratarea discurilor vertebrale L3 și în special L4 si L5” și lista poate continua.
Pentru că nu mă puteam gândi la concurs atâta timp cât aveam coloana în pioneze, am decis că ar fi mult mai înțelept dacă aș renunța.
După câteva mesaje schimbate cu căpitanul echipei Blackhawk, pe facebook a apărut anunțul "căutam triatloniști".
Cum un asemenea eveniment nu trebuie ratat, reacțiile nu au întârziat să apară, locul vacant fiind ocupat de Anka.
Competiția am privit-o de pe margine, încurajând concurenții. Am privit-o cu un mic regret, regretul că nu sunt și eu printre ei, că nu sunt la fel de epuizat și stors de vlagă în ultimul tur de alergare. E diferit ca susținător, mai ales că nu am fost obișnuit cu rolul ăsta. Am fost învățat să transpir, să respir sacadat într-un sprint pe ultima sută de metri, să mă bucur când trec pe sub poarta de finish.
E greu, dar va trebui să mă obișnuiesc.
*
Mihai Tănăsescu

I se spune ”Tase”, are 38 de ani, tatăl a trei copii, e asistent social și îi place să lucreze pe stradă, pe teren. Are și un hobby legat de muzică, e toboșar. Fost poloist și activist social, rebel din fire și idealist, Tase e implicat în suportul persoanelor aflate în dificultate și vrea să arate că oamenii își pot reveni și pot face față provocărilor permanente din viața lor.
”Viața mea este caracterizată de ritm, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, o căutare continuă a unui echilibru viu, pulsatil, în care pierderea sensului și regăsirea lui este o regulă, un destin. Participarea la triatlon este o ancoră și o investiție în viitor.
Ocazia acestui triatlon a venit într-un moment în care simt din nou plăcerea de a respira, după o lungă perioadă de timp în care m-am zbătut în mocirla lipsei de încredere în forțele proprii și m-am învoit cu resemnarea (auto-)distructivă. Am particiipat la proba de înot în cadrul ștafetei de sprint pentru că am fost poloist în copilărie și îmi place apa.
În ziua concursului am trăit ceva ce nu mai simțisem de 24 de ani: EMOȚIA dinaintea unui start la un concurs sportiv!. Mi-e teamă să descriu ce am simțit pentru că nu vreau să pierd trăirea, dar cred că e vorba de momentul acela când renunți la justificări inutile și accepți provocarea sinceră de a-ți testa limitele. Lacul ăla imens din Mamaia, atmosfera de competiție, lipsa discriminării între sportivii de performanță și cei începători – toate acestea m-au făcut să mă simt viu, așa cum mă simțeam când eram puști. În acest fel mă simt mai aproape și de copiii mei și într-un fel cred că sinceritatea lor m-a făcut să am curaj să pot spune din nou, zâmbind: ”Fie ce-o fi, eu mă bag!””
Cei 750 de m prin apă i-a dat gata în 18min50sec.
Radu Sprinceană
”33 de ani, freelancer în domeniul asigurărilor.
Merg pe bicicleta de mic copil, dar am prins gustul concursurilor de mountain bike doar de câțiva ani. Particip din plăcere, îmi place atmosfera și faptul că încerci să scoți tot ceea ce zace mai bun în tine.
Cochetam cu ideea de a participa la un triatlon, sincer vorbind. Am făcut înot în copilărie, cu bicicleta sunt OK, la alergare nu am rezistență însă. Dar voi avea! :-)
Este prima oară acum când particip la un concurs de triatlon și tot ca debut ar mai fi, cu această ocazie:
Prima oară ciclism, adică pedalat pe șosea în concurs,
Prima oară pe o bicicletă de tip cursieră,
Prima oară membru într-o ștafetă.
Mi-au plăcut foarte mult atmosfera și gașca Blackhawk și mă bucur că am avut ocazia să concurez alături de Tase și Florentina.
Terminând segmentul meu de concurs am urmărit triatloniștii și m-a cam încercat un sentiment de regret că nu m-am înscris și eu la individual, deși nu știu dacă aș fi putut termina competiția. Pentru anul viitor mi-am propus să particip la concursuri de duatlon și triatlon pe distanță sprint.”
Radu și-a povestit aventura lui de la Mamaia pe blogul propriu și vă recomand lectura aici.
Și-a parcurs segmentul de bicicletă în 35min50sec.
*
”Ziua de sâmbătă în ceva mai mult de 100 de cuvinte (n.b. ce-mi place că mi-a scris cu diacritice :-)):
CiprianVlăduț, aka Cipane, fotograf aflat la vârsta lui Iisus... 
Triathlon Challenge a însemnat pentru mine, în primul rând, o provocare, a fost primul meu triatlon. 
Distanța parcusă pe bicicletă n-a fost mare, dificultatea a venit însă din faptul că a trebuit parcursă fără opriri, ceea ce nu se prea întâmplă prin București, la semafor. Minunat a fost faptul că am susținut ritmul de la început până la sfârșit, iar pe de altă parte mi-am dat seama că am nevoie de mult antrenament și, mai ales, să învăț să respir corect. Mare pregătire pentru cursă n-am făcut, doar mersul aproape zi de zi prin oraș. Am participat la ștafetă pentru că mă cunosc și știu că mi-ar fi fost foarte greu să ajung la finish la proba individuală. Ca experiență a meritat și aș vrea să o repet și chiar să trec la nivelul următor, însă îmi dau seama că am nevoie de timp.”
40min29sec a fost timpul său pe proba de ciclism.
*

Cu cei 20 de ani ai săi, e cu siguranță mezinul trupei. Atlet de performanță până în 2009, a continuat să ducă o viață sportivă, momentan gestionând un blog propriu și fiind Project Manager la www.sportlocal.ro.
Pentru mine, cursa de sâmbătă a fost una pe care am aşteptat-o extrem de mult. În 2011 a fost prima participare la triatlon și atunci am prins microbul. În 2012 n-am putut participa, deci 2013 trebuia să fie anul revanşei. 
Mi-am propus să alerg cei 5 km în mai puţin de 22 de minute (atât scosesem în 2011) şi m-am antrenat cu sârguinţă pentru asta.
Competiţia a fost una cât se poate de frumoasă, mai ales când am văzut că ceasul s-a oprit la 19min26sec.
Traseul m-a avantajat destul de mult, pentru că a fost pe şosea şi puteam să-mi dau seama cam ce distanţă mai am de alergat până în capăt. Mi-a plăcut că au separat traseul de alergare de cel de bicicletă. Am avut mai mult spaţiu de desfăşurare şi a fost mai motivant fără bicicliştii care să treacă în viteză pe lângă mine.”
”Este incredibil cum practicarea unui sport face din tine un om mai bun, mai motivat şi mai hotărât să ducă la bun sfârşit tot ce începe. Atunci când le recomand celor din jurul meu să facă mişcare, încerc să le demonstrez că sportul îi transformă în persoane mai bune, în primul rând, apoi îi ajută să fie sănătoşi. Şi sportul îi ajută să facă faţă mai bine provocărilor.”
*
George Enescu - eh, aici am avut mai mult de furcă, George pierzându-se în arta scrisului și luându-se furat de val. Așa că am extras ceea ce mi s-a părut mie mai grăitor pentru el și am renunțat să mai completez diacriticele:
”Salutare! Numele meu este Enescu George (nu...eu si omul cu vioara nu suntem rude), iar in prezent ma bucur de statutul de alergator montan si mai putin de cel de student la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii. Desi primul contact cu sportul a avut loc prin intermediul inotului, iar ceva mai tarziu ciclismul a devenit o pasiune aprinsa, in viitorul apropiat imi doresc sa ma identific mai mult cu lumea triatlonului, o lume mica in Romania, dar in continua crestere, hotarata si pusa mereu pe treaba.
(....)

Este drept ca pasiunea sportiva vine la pachet cu o colectie laudabila de sacrificii. Si viata sociala are mult de suferit, dar din fericire pentru mine acest aspect nu a fost chiar un lucru negativ, fiind mai solitar din fire. Iesirile la bere si gratarele nu mai reprezinta o atractie, de multe ori dieta si programul de antrenament nu-ti mai permit sa-ti insotesti prietenii la o pizza, dar noua comunitatea din care faci parte iti da ocazia sa cunosti oameni deosebiti, caractere bine conturate pe baza unor principii valoroase. Intalnesti oameni pe care ii alegi ca model pentru usurinta cu care reusesc sa imbine viata de familie si activitatea profesionala cu rezultate sportive deosebite chiar si pentru un amator. 
(...) Dar sentimentele pe care le ai la linia de start a unui triatlon sau fericirea de la linia de finish a unui maraton sunt imposibil de descris in cuvinte. Asa ca mereu vei gasi un motiv in plus sa te ridici din pat dimineata si sa-ti incepi antrenamentele dimineata devreme, ca sa nu mai vorbim de zeci de avantaje care te pandesc la tot pasul tau de alergator hotarat in goana ta dupa ... glorie eterna in ochii celui care te va alege ca model, pentru ca niciunul dintre noi nu vrea sa demonstreze nimic in fata nimanui, dar lupta cu limitele personale nu va inceta sa existe vreodata."
2h31min timp total, locul 1 din 5 la secțiunea companiilor. Ar fi ocupat locul 25/105 la open masculin olimpic (fără cei de la elite).
*
ANDREI IRODE 
37 ani antreprenor. 
”Ma gandesc de un an de zile la acest eveniment. Anul trecut am participat pentru prima oara la stafeta, unde am mers cu bicicleta 20 km. Am visat de nenumarate ori ca voi trece linia de sosire la proba olimpica. Destinatia nu este importanta, ci drumul pana acolo, iar drumul a fost destul de dificil. De ce? Pentru ca majoritatea dintre noi au si altceva de facut, nu doar triatlon, si este destul de greu sa vii uneori obosit si sa iesi la alergare, inot sau ciclism.  Triatlonul a devenit parte din mine. 
Ce imi doresc? Un half ironman pentru anul viitor. 
Multumesc tuturor celor care cred in mine si ma sustin in ceea ce fac pentru ca datorita lor am ajuns aici. 
Ce recomand? 
Sa mergeti inainte, indiferent de ce cred ceilalti. De cate ori vorbeam cu anumite persoane imi spuneau ca nu este pentru mine si ca mai bine fac altceva. Nu i-am ascultat si am ajuns aici. As merge din nou la un concurs alaturi de echipa noastra pentru ca sunt niste oameni cu totul speciali.”
Timpul său, inclusiv tura suplimentară de ciclism care i-a scăpat (bine că nu a fost în minus!): 3h18min.
***
Și acum, ca semn de empatie și respect pentru cei care au făcut posibilă constituirea acestei echipe, o prezentare a companiei: 
”Blackhawk Security s-a infiintat in anul 2009, intr-un an de criza, din dorinta de a arata ca serviciile de paza si protectie pot fi facute la un standard ridicat, de catre oameni in care sa poti avea cu adevarat incredere. In general, imaginea pazei in Romania este impartita intre bodyguard-ul plin de muschi si fara creier, care loveste lumea pe la evenimente, si paznicul umil ce pare abia luat de la sapa. Rareori gasesti combinatia potrivita de abilitati si atitudine care sa te faca sa te simti in siguranta. Aici am vrut sa ne pozitionam noi si credem ca am reusit.
Punem mare valoare pe abilitatile de comunicare si „customer care” ale oamenilor din echipa noastra. Credem cu tarie ca orice conflict poate fi dezamorsat prin atitudinea si cuvintele potrivite. De fapt, in proportie de 90% conflictele nici macar nu ajung sa se intample in acest fel. Cei care nu stiu sa respecte oamenii din jurul lor, nu apuca sa lucreze cu noi prea multa vreme. Cuvintele si atitudinea sunt singurele „arme” de care avem nevoie in activitatea noastra. Nu putem repeta acest lucru de suficient de multe ori! Am renuntat demult la tinuta militareasca, la spray-uri si tomfe. Preferam zambetele si bunul simt.

Ne place sa contribuim la asigurarea bunei desfasurari a evenimentelor, fie ele concerte, festivaluri sau manifestari sportive. Intelegem fenomenul pentru ca participam activ la el si astfel stim ce ne-ar placea si noua sa ni se intample daca am fi in postura de „clienti”. Asa a inceput si colaborarea cu Smart Atletic, in toamna anului trecut, cand Andrei Irode, directorul general al firmei, a participat la Mamaia la primul sau concurs de triathlon in cadrul unei stafete. Din vorba in vorba cu organizatorii s-a nascut o dorinta de a colabora pe partea de securitate, care s-a concretizat chiar in aceeasi luna la Tri Kids. De atunci o tinem tot asa si ne place.

Cele mai complicate actiuni sunt cele unde lucrurile nu se intampla conform planului. Cand suntem pusi in postura de a da lamuriri unor oameni suparati, care nu inteleg ce se intampla. Este dificil, mai ales cand acesti oameni te percep ca parte din organizare si trebuie sa iti alegi cu mare atentie cuvintele pentru a-i linisti, dar fara a leza in vreun fel nici organizatorul care ne-a angajat. Foarte rare au fost ocaziile in care nu am reusit. Dar cum spuneam mai sus, cu atentie si dorinta, se poate! Oamenii inteleg ca suntem acolo pentru a-i ajuta, nu pentru a le impune reguli inutile. De aceea am si inceput sa ne inscriptionam echipamentul cu „Steward” in loc de „Security”, astfel incat sa ne delimitam si mai mult de o potentiala conceptie negativa a participantilor la un eveniment, pentru a-i face sa se simta mai relaxati. Un steward te indruma, iti explica anumite lucruri, te ajuta. Acelasi lucru il fac si agentii nostri, asa ca am ales sa-i denumim stewards in loc de agenti de securitate. Suna mai prietenos, asa cum suntem si noi de fapt :-)

Ne bucuram ca la competitia Triathlon Challenge de anul acesta am fost de ajutor si ca lumea ne-a gasit utili, ca nimanui nu i-a disparut nimic din zona de tranzitie, ca am contribuit si noi in felul nostru la starea de bine a tuturor.

Abia asteptam urmatoarea competitie!”

Gata pentru azi, că am foarte obosit de tot ....
(va urma cu raportul meu ff succint de cursă)
 




Keine Kommentare:

Kommentar posten

I'm WATCHing YOU!! :-)