Cel puțin pentru mine.
Cu o investiție de vreo 300 de lei, mi-am tunat bicicleta cea roșie. Da, exact, Trek-ul meu de trekking, roșu și superb, pe care l-am iubit mai mult ca orice. Asta se întâmpla înainte să descopăr pasiunea pentru detaliu cheltuită pe design-ul unui Trek special for women, actualmente noua mea cursieră care m-a introdus și ea într-o altă dimensiunea a pedalatului.
Deci, acum, în ordinea preferințelor, sunt îndrăgostită de:
1. indiscutabil Lexa SL – cursieră
tja-thaaaam..... see yourself the new wonder :-)) Albă ca Zăpada
1. indiscutabil Lexa SL – cursieră
tja-thaaaam..... see yourself the new wonder :-)) Albă ca Zăpada
2. Hybrid 7.2 fx – ideală pentru trekking, shopping, urban. Dar să nu uităm că am parcurs cu ea proba de bike la half Ironman Oradea 2011 (!!!), deci este o biklă-erou și umblată prin țară
Scufița TREKoșie :-) se prezintă, click here
Scufița TREKoșie :-) se prezintă, click here
Hybridul 7.2 fx va fi poreclit absolut instantaneu Scufița TREKoșie.
Vine iarna. Vine toamna. Ploile. Mizeria citadină a acestui oraș eclipsat de murdările de tot felul. Zăpada. Înghețul. Vor ieși ”umbrelele de ploaie” disperate în trafic. Adică mașinile cu șoferii lor iresponsabili. Așa că mă voi despărți de Albă ca Zăpada, adică cursiera mea fantastic de frumoasă și delicată (poziția 1 de mai sus).
Ca urmare, mici pregătiri pentru sezonul mizer erau necesare. Cum mai peste o lună sau două voi fi și mai chioară de bani, mi-am rupt acum. Am cumpărat portbagaj pe spate, cric și două coșulețe. Știu că sună nebunește, dar investiția a mai avut un oarecare scop, voi vedea dacă voi și reuși să-l îndeplinesc: acela de a scoate patrupedul la plimbare prin parcuri. Pentru că l-am cam privat. Mi-e urât în draci să revin la metrou și ideea cu scosul lui pe bicicletă o tot macin de vreun an de zile. Nu va fi deloc ușor, mai am de adaptat un capac special cumpărat care se pune deasupra coșului, încă nu știu dacă voi reuși.
Dar deocamdată, Scufița TREKoșie a devenit relevant mai grea și mersul pe ea este o nouă experiență pentru mine. Nu am mai călărit-o de aproape 3 luni de zile cred și e super-ciudat să o simt din nou, parcă aș fi cățărată pe ea, așa e de imensă. Chestia e că, astfel dotată, mersul în trafic se cam schimbă radical. Nu mai ai flexibilitatea și viteza pe care ți-o oferă din plin cursiera, cu care abia mă obișnuisem. Deci lățimea coșului nu depășește lățimea ghidonului, sentimentul că ai nevoie de mai mult spațiu pe carosabil,, pe lângă trotuar, de covârșește. Chiar nu știu cum va fi, mâine trebuie neapărat să fac o tură de reacomodare cu ea.
Dragă patrupedule, habar n-ai tu ce te-așteaptă :-))!!!!
despre primul experiment live, în trafic, click here
P.S. Știți cât timp îmi ia să le curăț într-o zi pe toate, să le degresez, spăl, șterg, ung, să le bibilesc adică, așa, ca la un fel de ”marea curățenie” dintre sezoane? 5 ore :-))
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen