13 iulie 2012, 23:40, Băile Tușnad, la tanti Viorica
în gazdă
Cine nu crede că vinerea de 13 ar putea avea ceva nefast în ea, să
citească următoarele 3 puncte și să decidă dacă vrea să continue lectura:
1. La nici 10 minute după ce am plecat de-acasă spre Băile Tușnad, a
intrat unul cu mașina-n mașina mea, din spate, accident ușor, am pierdut cam 3
ore de agitație printr-un București absolut canicular și dement. Despre șocul aferent ce să mai zic? Adio ajuns devreme, adio relaxare înainte de concurs, mâncat bine, adio cam orice.
2.
La
înscrierea la concurs, după un drum OK de aproape 5 ore, am așteptat 2 ore jumătate din cauza lipsei
incredibile de organizare. Simțeam că mă prăbușesc, că mi se lipește stomacul
de șira spinării, de foame. Măcar nu mai era canicula terorizantă din
București.
3.
La
ora 11.30 noaptea, înainte să mă culc, îmi dau seama că aveam tot ce trebuia în
echipamentul pentru concursul de mâine, mai puțin .... șaua de la bicicletă! Cursa de bicicletă fiind punctul forte al oricărui triatlon, de fapt.
Ei bine, dacă
punctele 1 și 3 vi se par îndeajuns de ”incitante”, iată și detalierea
contextului, inclusiv mult așteptatul raport de cursă (linkul se va afișa în
cursul următoarelor ore).
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen