Issues of serious cyclists in Vienna

I post these examples for my friends in Romania, pur informativ :-) Voi completa de fiecare dată când apar noutăți, căci viața ciclistă în RO abia e la (re)începuturi:

Guys, I have bad news for all of you. Lately I was repeatedly confronted with stories where certain VICC members behaved really badly on the road. Now, I thought it was clear to everybody not to act like a dick whilst riding, but unfortunately I was wrong.
So, here are today's experiences:
Last weekend a friend of mine and his girlfriend were almost run over on the donauinsel by a guy wearing a VICC Jersey, who was going way too fast on a TT bike. This incident occured near the s-bend close to the Steinspornbrücke.
- First up: It's okay to ride on the donauinsel, no matter what bike. I myself ride regularly there. BUT: the donauinsel is not a fucking race course, if you think you need to get a KOM or anything else there, do it at 4 in the morning, when no innocent bystanders are around to become collateral damage. If idiots like said person continue to fuck around it is only a matter of time until someone really gets hurt and just imagine what this might do to the public opinion on cyclists. ultimately, there might be stricter regulations, and I for once am not a fan of that.
On one of the last group rides one person caused a crash, that left at least two people seriously injured.
- WTF? I have talked to other people who were on that ride and the idiot who is responsible for the crash is not afiliated whatsoever with VICC. Still, it happened on one of our rides, so if the word gets around (and it does, believe me), ultimately, we are the ones who will get the blame. So, I suggest, whenever there is a groupride that involves VICC:
* there must be one person in charge of the ride (if you don't want to be in charge, don't host a ride)
* the person in charge needs to lay out the rules at the beginning of the ride
* these rules are mandatory. If you ride like an ass, you're out. No second chance.
* there is a start time and a start point, these are not negotiable. If you can't make it in time or don't want to come to the start point, you don't do the group ride. If you meet someone you know en route and want to join your ride that is up to you - i.e. the person in charge a.k.a. group leader.
* group rides have a maximum number of riders (I personaly favour anything from 3 up to 10 people) if, however there are more riders, just split groups. It's more manageable and as a result safer for everyone.
* if you are new to cycling, don't act like a pro. STFU and do as you're told. If you've earned your stripes and you qualify as a fellow member we'll let you know.
To be honest, I was frustrated and also ashamed when I heard about those occurences today.
So frustrated, that I think it is not a good idea to make the jerseys available so easily for everybody. The guys I know personally are all cool, and I am a hundred percent sure they were not the reason for this post. All it takes is one idiot who will ruin it for the rest of us and I am worried this might happen sooner or later.
All I am saying is: remember, if you wear a team jersey, you represent the team. so act accordingly. plus use your brain. both on and off the bike. that's it.
I don't mean to offend anybody other than the persons who caused this post in the first place, and I would like to encourage the rest of you to correct other riders who misbehave.

°Câinii dumneavoastră la control, vă rugăm!”

Austria. Viena. Donau City. Donauinsel. Miercuri seara, ora 18:30. Puțină lume, că e cam frig, vreo 7-8°C doar. Dimineață au fost doar 4°C, mi-au înghețat mâinile pe ghidon, că am arhivat deja mănușile de toamnă-iarnă!

În Austria nu există ”animale fără stăpân”, în sensul că nu zac ale nimănui, suferind, pe străzi.

Toate pisicile și toți câinii sunt obligatoriu vaccinați. Legea e strictă. Dacă pisica ta mușcă pe cineva și nu poți dovedi că are vaccinul făcut la zi contra turbării, ai o problemă destul de mare!

Legat de ”Gassi gehen” - adică cu cățelul la plimbare, și aici legea e strictă.

Pe Donauinsel nu prea se respectă legea asta și eu ca biciclist în majoritatea timpului mă lovesc permanent de acest aspect, dar cum-necum până acum nu am avut incidente. Foarte puțini posesori de căței, care nu respectă legea insulei, sunt rău-voitori. 

Deci ce spune ”Regulamentul de ordine interioară” al insulei: - și vă rog să fiți atenți la text, la introducere, la maniere, la abordare etc.

”Milioane de oameni folosesc Insula Dunării (n.b. din Viena) pentru a face sport și a se relaxa. Regulamentul de ordine interioară al insulei are rolul de a contribui la armonizarea conviețuirii tuturor grupelor de interes. Principiul de bază pentru savurarea petrecerii timpului liber este reciprocitatea și atenția la ceilalți. În cadrul celor mai diverse activități derulate pe acest vast areal, oamenii, animalele și natura trebuie să creeze o echipă.

În ceea ce privește organizarea de activități de timp liber pe Donauinsel: multe sunt posibile, dar nu totul este permis. Insula este clar inscripționată și semnalizată pentru diversele segmente: locuri de stat la soare, zone naturale protejate, segmente unde accesul câinilor nu este permis, zonele destinate special câinilor, locurile de grătar.

Zonele verzi și protecția naturii

Pajiștile de pe Insula Dunării sunt locuri ideale pentru a sta pe iarbă, în scopul relaxării, pentru și pentru derularea de activități sportive. A fii atent la ceilalți prezenți din jurul nostru și a-i respecta garantează o ședere relaxată în acest areal.

Regulile de circulație se aplică și aici ca oriunde. Viteza de deplasare cu bicicleta sau cu rolele trebuie adaptată permanent condițiilor existente. Accesul și rularea cu autoturismul sunt posibile doar cu aprobare specială și doar pe segmentele de asfalt.

Și mai jos este un link cu formularul prin care se poate cere permisiunea de a intra cu mașina pe aleile insulei.

Cu câinele la plimbare

Pe întreaga suprafață a insulei, indiferent că este vorba de alei, pajiști sau poduri/baraje câinii vor fi ținuți în lesă sau vor avea botniță, fără nici o excepție.

În cazul în care pe insulă se află mulțimi mari de oameni (n.b. festival, spectacol, concurs etc.), câinii vor purta și lesa și botnița. Singurele excepții se aplică câinilor din următoarele categorii: salvare, terapie, însoțitori nevăzători, alte categorii ”profesionale” canine (câini aflați în timpul serviciului, mai clar formulat). 

Este interzis accesul câinilor în locurile de joacă ale copiilor, precum și în locurile de plajă și ștrand.

Posesorii de câini au la dispoziție pe insulă două arealuri destinate patrupedelor (și se dă un link către un alt material cu informații detaliate de localizare).

Și mă rog, nu am de gând să traduc tot documentul, dar cam asta este ideea.  

Cum spuneam mai la început, destui de mulți nu respectă aceste reguli. Oricum, nu la orele și pe anotimpurile când bântui eu cel mai des insula, adică dimineața de la 6 - 6:30 sau pe ninsori, ploi, furtuni etc. Unii se supără când strig așa, cam de la 30-40 de metri că ”Achtung, biciclist” sau ”Vorsicht!” etc. Alții ignoră, alții sunt atât de furanți de conversații sau de muzica din urechi că nici nu mă aud și de regulă rulez cu minim 25 km/h, uneori și cu 35-40, depinde cum mă-mpinge și vântul.

În seara asta, pe la șase jumate, după ce străbătusem 20 de km prin Viena, destul de obosită și abătută, savuram liniștea de pe insulă, lumina soarelui, cu toate umbrele și culorile acestei primăveri superbe. Rulam încet, sub 25 km/h. Pe dreapta, un cuplu cu un cățel mititel, cu picioare scurte, un fel de șoricar, dar mai mare. Fără botniță, fără lesă. 

Din fața mea veneau doi bicicliști cu ceva bagaj și costumați destul de strong. Păreau niște globetroteri pe două roți.

Și ei și eu ajungem în dreptul cuplului cu cățelul aproximativ în același timp, ei poate 3 secunde mai devreme, astfel încât am avut timp să-mi dau seama ce scenariu se derulează.

Tipii pe bicicletă erau polițiști deghizați. Opreau pe toți posesorii de câini care nu respectau regulamentul. 

Mă uitam cu câtă naturalețe și amabilitate. Au frate ăștia un stil de a aplica legea, de a da amenzi, de a te pune la perete, dacă greșești, cu un zâmbet pe toată fața. Dar nimic ironic sau de genul ”las că-ți arăt io cine sunt io, mama ta de golan!”

M-a frapat abordarea și felul cum au oprit bicicletele și au intrat direct în vorbă cu stăpânii cățelului.

”Gruß Gott! :-)"

"Hello :-)" 

"English, German?"

Să-mi cadă și plombele când am auzit austriacul, angajat la stat (!!!) vorbind pe limba aialaltă, căci cei doi cu cățelul vorbeau engleza ...

Deci, și care e mesajul până la urmă?

Mesajul este, până la urmă, că există o curtoazie în a rezolva încălcările de lege, erorile, abaterile. 
Ideea este că există un VOCABULAR și nu unul de jargon. Chiar acum vedeam pe Facebook o pagină creată de cineva: ”Ai parcat ca un Bou în Timișoara”
Câtă prestanță are titlul ăsta?
Cât de neagresiv este titlul ăsta?
Ce obții cu un astfel de titlu?
Cu atât mai mult (culmea!) cu cât autorul paginii scrie așa: ”Aceasta pagina are ca scop educarea automobilistilor, a autoritatilor si a fortelor de ordine in ceea ce priveste parcarea in spatiul public din Timisoara.”
E ca și cum intră profesorul în clasă și spune: ”bună dimineața, boilor!” ..... cum vi se pare?
Deci revenind la întrebare: Ce obții cu un astfel de titlu?
Agresivitate, vulgaritate și orice, numai rezolvarea unei eventuale probleme nu rezolvi. Rezolvi instigare. Asta da. Și violență. Înjosire. Animalizare.

*******

Cam despre asta e vorba și mă bucur că am ocazia să învăț și să mă reeduc, să-mi reeduc otrava acumulată în 20 de ani de românisme și golănisme ..... nu pentru că ei, austriecii, ar fi eventual mai deștepți și că eu aș avea ceva cu românii. Nu. Ci pentru că văd cum și de ce funcționează lucrurile aici și relațiile între anumite segmente de viață, societate, populație etc.
Ideea este că:

Că există un control.

Că nu vezi brutalitate, nu-l vezi pe ”Gigi, cel mai tare din parcare”, polițistul cu burta prelinsă peste curea, cu semințele în palma stângă sau în buzunare, scuipând pe jos cojile sau scobindu-se în dos ori în nas ori curățindu-și urechea cu prelungita unghie de la degetul mic ...
Oamenii au școală. Au pregătire psihologică și sportivă. Cursuri de comunicare și mediere la greu (alt subiect dureros, nu știu când voi avea timp să îl atac aici pe blog, că tare merită!). Uneori am impresia că și cursuri de mișcare scenică iau, pe cuvânt!

Există prestanță.

Există culanță.

Există autoritate.

Reciprocitate.

Toleranță.

Comunicare.

Aplomb.

Există o armonie.

Litoralul de lângă Viena: PODERSDORF AM SEE_ep. 1

Trebuie să recunosc că nu mă așteptam să găsesc aici, la doar 70 de km de Viena, un paradis de stepă 
I have to say that I did not expect to find here, only 70 km away from Vienna, a real steppe paradise

și litoral, 
and seaside,

faună și vegetație protejată într-o rezervație naturală, 
wild fauna and vegetation inside a protected natural reservation,

o infrastructură sportivă specifică mediului care te invită la orice, numai în casă să nu stai, 
a sport infrastructure specific to the natural environment which invites you outdoor,

kilometri întregi de drumuri pentru pasionații de bicicletă off-road 
miles and miles of roads and off-roads for cycling and mountain bike enthusiasts

și pentru cei pasionați de ciclism, 

suprafețe întinse de podgorii, 
large areas of vineyards,

livezi de gutui, 

quince orchards,

mere pădurețe de dimensiunea nucilor mari, 
crab apples sizing large walnuts,

pajiști cu flori de câmp, 
wild flowers meadows,

 mlaștini, papură, stufăriș, 
swamps, reed, cattail,

vinoteci, o împletitură superbă între istorie și modern.
wineries, a beautiful braiding between history and modernity.

Comunitatea are aproximativ 2.050 de locuitori, care însă au ”forțat” și au ”exploatat într-atât potențialul plat al locului, încât au transformat această parte a imensului lac - de fapt o mare interioară, dacă ne raportăm la cei 36 de km lungime - în unul dintre cele mai căutate și vizitate locuri din Burgenland. 
The community is about 2.050 souls who ”forced” and ”exploited so far the flat potential of the place that they turned this part of the huge lake - actually an inland sea if we refer to the 36 km long lake - in one of the most popular and visited places of Burgenland.

Este locul unde cred că am mâncat cea mai bună înghețată ever! 
Here is the place where I tasted the best ice cream ever in my life!!!

 Este locul unde există, din ce am citit, una dintre ultimele două mori funcționale din Austria.
Here is the place of one from the last two functional mills in Austria. 

 Și totuși .... adâncimea maximă actuală a lacului are doar 1,80 m!!!! Cu atât mai senzațional mi se pare. Ieri, pe o vreme mohorâtă, cu o presiune atmosferică apăsătoare și o umiditate ridicată, am făcut un tur de o oră, pe lac. Anost, dar mistic în același timp. 
And yet .... the current maximum depth of the lake is only 1,80 m!! The more sensation to me. Yesterday, on a dreary weather, with an oppressive atmospheric pressure and high humidity, I took one hour to navigate around the lake, on the water. Anost, but, in the same time, mystical.

Așa am văzut și insulițele, și cel mai întins camping din Austria, diverse zburătoare în mediul lor natural, nederanjate de nimeni. Aproape că mi-am adus aminte de atmosfera din Tanzania, când am coborât în craterul vulcanului Ngorongoro.
So I could seen the islets and the larges camping place in Austria, various birds in their natural habitat, where nobody disturbs them. I almost remembered the African atmosphere as I was in Tanzania and got down into the Crater of N'gorongoro Volcano.

Foarte tare, frateeee! Nu degeaba se spune că ”nemții fac din căcat bici!” (a se citi ”nația germanică”). Cel puțin asta era vorba care circula prin casa părintească când eram io mică.

EXCEPTIONAL!!

Here about more emotions in Podesdorf