Un articol scris de Andrei Militaru în „Sport Revolution” din iunie 2012, nr. 28:
„Imaginea
idilică a sportului românesc, spulberată de o realitate crudă
Medaliile
recent câştigate de kaiacişti, de scrimeri, de gimnaşti, de practicanţii
tenisului de masă sau arte marţiale la diverse competiţii internaţionale, fie
ele Campionate Europene sau Mondiale, lasă impresia că sportul românesc merge
ca pe roate. Sportivii muncesc şi roadele muncii lor se văd. Şi e clar, pentru
noi toţi, că eforturile pe car ei le depun pentru a atinge marea performanţă
sunt titanice.
Însă
rezultatele ar fi mult mai strălucitoare dacă aceşti sportivi, care trudesc din
greu şi pentru imaginea ţării, care îşi petrec tinereţea în sălile de
antrenament, ar primi o susţinere necondiţionată din partea federaţiilor de
profil, dacă ar fi sprijiniţi, fără a li se băga beţe în roate, aşa cum se
întâmplă uneori.
O
mare hibă a fenomenului sportiv din România este managementul deficitar. Sunt puţine instituţii care se pot lăuda cu
un management competitiv şi eficient, ale cărui acţiuni să-i ajute pe sportivi
în orice împrejurare. De cele mai multe ori, ne lovim de un management rigid,
inadecvat, care preferă să nu fie deranjat de curioşi. „Ştiu ce am de făcut, nu trebuie
să dau socoteală nimănui!”. Întâlnim foarte des astfel de abordări în
instituţiile sportive din România, semn că ignoranţa şi neruşinarea au atins
cote alarmante. Cu alte cuvinte, celor interesaţi să afle informaţii de interes
public li se dă cu flit sau, în cel mai fericit caz, informaţii incomplete.
Nu ar
fi nicio problemă dacă astfel de instituţii ar fi private, dacă ar avea
propriile surse de finanţare, dar când activitatea lor se bazează pe banii
primiţi de la stat, atunci nu putem rămâne indiferenţi şi este de datoria
noastră, celor care ne pasă de soarta sportului, să tragem semnale de alarmă.
Nu putem fi de acord cu indolenţa afişată de unii dintre cei aleşi să fie
manageri în sportul din România, care nu vor altceva decât să fie lăsaţi în
plata Domnului. E adevărat, performanţele obţinute de unii sportivi sunt demne
de toată lauda, dar vrem ca totul să fie transparent şi toţi să aibă parte de
tratament egal. Nu e suficient ca ei să fie sprijiniţi doar la nivel
declarativ, vrem ca managementul sportiv să fie realizat cu profesionalism,
să-i ajute pe sportivi într-un mod activ.
O
altă problemă dureroasă a sportului românesc este slaba promovare. Cu asemenea
campioni, e greu de imaginat cum multe federaţii sau cluburi sportive nu
reuşesc să-şi vândă imaginea, să atragă sponsori. În acest sens, marketingul
încă este un termen necunoscut pentru o bună parte din instituţiile sportive
ale României sau sunt îndeajuns de mulţumiţi de venituri, încât nu-i mai
interesează surplusul.
Noi,
cei de la SPORT REVOLUTION, ne dorim ca
sportul românesc să se remarce în afara graniţelor ţării prin performanţele
sportivilor noştri şi, totodată, reîntorşi cu medaliile, în sacoşe de data
asta, să fie respectaţi şi remuneraţi la adevărata valoare. Dar vrem ca în
spatele acestor performanţe să se regăsească nu doar talentul nativ şi munca
asiduă ale sportivilor, ci şi susţinerea deplină a federaţiilor sportive din
România. Acesta este doar un deziderat, care, dacă se va îndeplini, vom avea un
popor sănătos, iar imaginea României ar avea doar de câştigat. Şi primul pas în
acest sens poate fi făcut imediat, deoarece Jocurile Olimpice de la Londra bat
la uşă.”
N.B.
„Sport Revolution” este o publicaţie lunară de opinie şi analiză sportivă.
Am luat legătura cu autorul articolului și pare încântat de ideea extinderii pe zona sportului dinspre interesanta lume a sportivilor / organizatorilor amatori.
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen