Unul dintre elementele care afectează anduranța - adică cele trei componente importante ale acesteia: creierul, musculatura și metabolismul - este acidul lactic. Produs la nivelul mușchilor, acidul lactic ajunge în sânge și acolo este transformat în lactație.
După ce ne fură virusul alergării, tot auzim din toate direcțiile despre acidul lactic. Cum că ar fi acel produs rezidual fabricat în mușchii anaerobici odată cu o sesiune grea de exerciții.
Pe seama acidului lactic s-a pus oboseala și cedarea mușchilor. Doar că în baza cercetărilor din ultimii ani s-a ajuns la concluzia că lactația este de fapt o sursă semnificativă de energie!
Lactația sângelui este un element normal și important al chimiei organismului nostru. Metabolismul acesteia include producerea acidului lactic în mușchi la moment de repaos și pe parcursul exercițiilor de înaltă intensitate.
Lactația sanguină înseamnă pentru noi o serie de beneficii:
- este o sursă relevantă de energie, formând glucoza, care ajută la înlocuirea stocurilor de glicogen din mușchi atunci când acestea se reduc;
- este un combustibil important pentru metabolism, ajutând procesul de ardere a grăsimilor;
- ajută la economisirea zahărului din sânge.
Lactația nu crește neapărat oboseala pe parcursul activităților de lungă durată și ea/acidul lactic nu este direct asociată cu durerile musculare.
Lactația este, în același timp, și o sursă de energie pentru multe alte zone ale corpului, cum ar fi:
- inima (mușchii cardiaci),
- ficatul,
- rinichii,
- celulele roșii și albe ale sângelui,
- creierul.
Tot lactația ”poartă vina” pentru vindecarea rănilor și refacerea țesutului stricat. Cel mai întins țesut al corpului, musculatura, folosește cantități considerabile de lactație.
Acidul lactic este produs la nivelul mușchilor chiar și când ne odihnim. Cantitatea poate crește relevant odată cu creșterea intensității exercițiului fizic. Atunci când nivelul de acid lactic crește, pH-ul corpului - echilibrul acid alcalin - se reduce. Acest lucru este asociat cu oboseala mușchilor dar, în același timp, nu se știe exact dacă este într-adevăr cauza (deși dezechilibrul la nivel de calciu, potasiu și mușchi este un element-cheie în apariția oboselii și a epuizării). Acidul lactic se distribuie în sânge și devine lactație.
Lactația joacă un rol semnificativ în alimentarea mușchilor cu energie, ca sursă de carbohidrați. De exemplu, în timpul unui antrenament moderat, lactația poate deveni chiar mai importantă pentru mușchi decât glucoza, ceea ce ajută la economisirea glucozei din sânge.
Și mușchii aerobici folosesc lactația ca sursă de energie, fiind astfel ajutați să ardă grăsimile. Lactația completează procesul revenind din sânge la celulele musculare și devenind glucoză (conversia lactației în glucoză se petrece la nivelul ficatului).
Lactația face posibilă restabilirea rapidă a glicogenului scăzut din fibrele musculare aerobice și anaerobice chiar și în lipsa alimentelor, fiind o parte importantă din mecanismul ”fight or flight” (grăsimea din corp și chiar și proteina pot fi surse de energie care ajută la înlocuirea stocurilor epuizate de glicogen).
Lactația este un combustibil disponibil imediat (sub 30 de minute), care ajută la refacerea glicogenului. Acest lucru poate fi realizat și de alimente, dacă acestea sunt consumate în max. 30 de minute după încheierea unui efort intens. Refacerea stocurilor de glicogen după intervalul de 90 de minute depinde mai mult de grăsimile și proteinele din organism; de exemplu, anumiți aminoacizi se transformă în glucoză.
Toate tipurile de efort - de la antrenament până la competiție - necesită recuperare.
Procesul de recuperare activă - așa-numitul cool-down, despre care voi scrie mai târziu - este important în mod deosebit pentru refacerea stocului de glicogen. Acest lucru se realizează rapid în fibrele anaerobice prin contribuția glicogenului din fibrele aerobice. Procesul este o perfectă muncă de echipă a mai multor elemente: glicogen, lactație, grăsime și proteine.
I n i m a
Grăsimea este combustibilul major pentru mușchii cardiaci aflați în repaos. Pe parcursul efortului fizic, lactația este sursa-cheie de energie pentru inimă. Lactația poate genera 60% din energia mușchilor cardiaci aflați în contracție, atunci când ne referim la o sesiune de antrenament, existând și o altă energie provenită din zahăr (glucoză).
Metabolismul sărac în lactație - care se poate datora diverselor probleme de sănătate, incluzând și cauza unei diete sărăcăcioase - este asociat cu diferite tipuri de boli ale inimii. Reduceri ale lactației la nivelul inimii au legătură și cu ceea ce se numește îmbătrânirea normală a organismului.
În plus de asta, se pare că la nivel de activitate neuronală lactația este sursa de energie preferată față de glucoză.
Lactația și vindecarea
Lactația poate stimula activitatea de vindecare a rănilor.
De exemplu, în urma unei sesiuni dificile de antrenament, când crește nivelul lactației, se poate dubla producția de colagen, substanță folosită pentru ”reparația” fizică a corpului.
Rănile fizice pot produce și ele lactație, acumulând-o pentru procesul vindecării.
Un alt mod prin care lactația poate contribui la vindecarea rănilor este acela de a crește cantitatea de oxigen și fluxul sanguit din jurul zonei vătămate.
Lactația poate chiar stimula chiar producerea de noi vase sanguine, atunci când este necesar.
Complexa fiziologie a acidului lactic și lactației la nivel de metabolism este încă doar parțial descifrată, cercetările continuă asiduu pe acest segment.
Lactația este un combustibil disponibil imediat (sub 30 de minute), care ajută la refacerea glicogenului. Acest lucru poate fi realizat și de alimente, dacă acestea sunt consumate în max. 30 de minute după încheierea unui efort intens. Refacerea stocurilor de glicogen după intervalul de 90 de minute depinde mai mult de grăsimile și proteinele din organism; de exemplu, anumiți aminoacizi se transformă în glucoză.
Toate tipurile de efort - de la antrenament până la competiție - necesită recuperare.
Procesul de recuperare activă - așa-numitul cool-down, despre care voi scrie mai târziu - este important în mod deosebit pentru refacerea stocului de glicogen. Acest lucru se realizează rapid în fibrele anaerobice prin contribuția glicogenului din fibrele aerobice. Procesul este o perfectă muncă de echipă a mai multor elemente: glicogen, lactație, grăsime și proteine.
I n i m a
Grăsimea este combustibilul major pentru mușchii cardiaci aflați în repaos. Pe parcursul efortului fizic, lactația este sursa-cheie de energie pentru inimă. Lactația poate genera 60% din energia mușchilor cardiaci aflați în contracție, atunci când ne referim la o sesiune de antrenament, existând și o altă energie provenită din zahăr (glucoză).
Metabolismul sărac în lactație - care se poate datora diverselor probleme de sănătate, incluzând și cauza unei diete sărăcăcioase - este asociat cu diferite tipuri de boli ale inimii. Reduceri ale lactației la nivelul inimii au legătură și cu ceea ce se numește îmbătrânirea normală a organismului.
C r e i e r u l
Și aici lactația este foarte importantă în a genera glucoză celulelor cerebrale (neuronii) pe parcursul efortului, când o cantitate relevantă de sânge este redirecționată către mușchii aflați în acțiune. În plus de asta, se pare că la nivel de activitate neuronală lactația este sursa de energie preferată față de glucoză.
Lactația și vindecarea
Lactația poate stimula activitatea de vindecare a rănilor.
De exemplu, în urma unei sesiuni dificile de antrenament, când crește nivelul lactației, se poate dubla producția de colagen, substanță folosită pentru ”reparația” fizică a corpului.
Rănile fizice pot produce și ele lactație, acumulând-o pentru procesul vindecării.
Un alt mod prin care lactația poate contribui la vindecarea rănilor este acela de a crește cantitatea de oxigen și fluxul sanguit din jurul zonei vătămate.
Lactația poate chiar stimula chiar producerea de noi vase sanguine, atunci când este necesar.
Complexa fiziologie a acidului lactic și lactației la nivel de metabolism este încă doar parțial descifrată, cercetările continuă asiduu pe acest segment.
(va urma cu informații despre dezvoltarea maximului funcției aerobice)
Aici, episodul 11 - de unde provine ENERGIA noastră?
Aici, episodul 10 - Metabolismul
Aici, episodul 9 - Mușchii, oboseala, dezechilibrul muscularAici, episodul 8 - Mitul VO2max
Aici, episodul 7 - Creierul
Aici, episodul 6 - Timpul este relativ
Aici, episodul 5 - ce este antrenamentul?
Aici, episodul 4 - spectrul anduranței
Aici, episodul 3 - condiția fizică vs. starea sănătății, aerobic vs. anaerobic
Aici, episodul 2 - antrenament și competiție
Aici, episodul 1 - despre detaliile care contează - de Mark Allen
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen