Moartea

Moartea naturală este un proces care începe după ce ne naștem. 

Este ca un proces homeopat care se întinde pe parcursul unui număr limitat de ani. Da, pentru că suntem limitați și nelimitați în același timp.

Este procesul dintre A și Z și procesul ajunge la linia de finish în funcție de ceea ce facem între A și Z. Pentru unii linia de finish e la B, pentru alții la L, pentru alții la S și tot așa ....

Din punctul meu de vedere, cea mai intensă traumă la care suntem dispuși în viață este aceea de a fi martori la moartea cuiva apropiat. Este ca și cum stăm pe buza unui crater ce se pregătește să erupă din adâncuri și nimic, absolut nimic nu ne poate pregăti pentru momentul erupției și pentru lunile și anii ce vor urma pentru noi, ca martori. 

Din punctul meu de vedere, la momentul erupției ceva moare și în noi, dar intensitatea este atât de mare, temperatura atât de extremă, încât nu ne dăm seama. Este ca durerea sub stare de șoc, durerea aceea pe care nu o simțim pentru că ne aflăm sub șoc. Când șocul începe să se atenueze intrăm în valurile durerii și suferinței. Este un proces de burnout.

Cădem în umbrele luminii și intrăm în alte dimensiuni. Fiecare reacționează altfel sperând într-o vindecare instant. Așa ceva nu există. Orice emoție artificial blocată prin apelarea la diverse distracții va răbufni la un moment dat și atunci vom deveni conștienți de propriul colaps în care ne mișcăm. A fugi de proces nu este o alternativă. A lăsa procesul să se desfășoare este singura alternativă care ne poate salva. Durerea are propriile etape și își cere drepturile de a se etala.

Nu ne preocupă moartea până în momentul în care ne confruntăm că ea, deși practic trăim procesul în fiecare minut al existenței noastre. Îl ignorăm doar pentru că nu suntem educați de a-l conștientiza. Discuțiile despre moarte sunt evitate fie din teamă, fie din ignoranță. Moartea este un subiect demn de discuție. La fel de demn ca Viața. Viața e Moarte. Fiecare zi a vieții este căderea liberă pe toboganul întortocheat al Morții. Hai, hai, hai-haidi hai pe sub flori mă legănai ......