Mental Training: cum definim dorințele

De ce e important să formulăm ceea ce dorim doar în termeni pozitivi?

Punctul de pornire atunci când ne dorim ceva este o stare de fapt prezentă. De exemplu, care e problema mea? Ce anume îmi face griji? Să zicem, faptul că fumez mă îngrijorează. Știu că nu e sănătos, dar totuși fumez în continuare. Deci, o dorință  (sau un obiectiv*) ar putea fi formulată raportându-mă la acest viciu. Care este dorința mea concretă? Unde vreau să ajung? Ce anume este important pentru mine?

Formularea pozitivă este importantă pentru că subconștientul nostru nu are capacitatea de a înțelege negația.

Ca urmare, dacă eu formulez: ”Vreau să nu mai fumez”, negația este invizibilă pentru subconștient și tot ceea ce reține el este: ”Vreau să (mai) fumez.”

Dorințele se vor formula ca și cum au fost deja îndeplinite, deci la timpul prezent.

În cazul acestui exemplu o să te gândești că e imposibil să eviția negația. Dar gândește-te ce implicații are fumatul pentru tine. E sănătos? Respiri un aer (mai) curat prin țigară?

Deci o posibilă formulare: ”Astăzi respir doar aer curat.” sau ”Astăzi și în fiecare zi trăiesc sănătos, inspir aer proaspăt.” 
Nu vei formula: "Vreau să slăbesc!”, ci ”Sunt slabă, îmi place cum arăt” sau mai bine ”Am 55 de kg, super!”. Știu, sună aiurea ..... dar funcționează, pentru că subconștientul reacționează la date concrete, măsurabile. Ce e aia: ”slabă”? E un termen relativ pentru subconștient. 

Există o diferență între dorințe și obiective. 
Dorința ține de mine, dar îndeplinirea ei nu ține de mine, ci de factori externi. Să câștig la loto e o dorință, nu un obiectiv. Să ating o anumită cifră de vânzări nu este un obiectiv care ține de mine atunci când sunt angajat și mi se pune în brațe un plan de vânzări în care nu mă regăsesc, ci îmi este impus.
Un obiectiv este: să alerg 10 km în 45 de minute. Este dorința și obiectivul meu, atingerea lui ține de mine, de pașii pe care îi fac (ce mănânc, cum mă antrenez etc.).

O altă fațetă:

Dorințele exprimate la întâmplare necesită ani de zile până la îndeplinire. De aceea, formularea la timpul prezent are un rol foarte important. Dacă spun ”Îmi doresc să ....” .... apoi așa rămâne, uneori pentru toată viața. La nivel de ”îmi doresc eventual să ....”

Nu căuta logica, ascultă-ți inima! Funcționează! Cu condiția să înțelegi mecanismul și să nu fii absurd. Dacă ești obez, sedentar, fumător și te uiți pe sport channel și vezi Campionatul Mondial de Ironman din Hawaii și vrei să ajungi și tu acolo la start .... hm ..... aparent nici dorința asta nu are legătură cu tine, dar ..... s-ar putea să o conectezi cu ideea de sport, slăbit, sănătate ..... poți încerca să o pui pe listă, dar atunci ai mulți alți pași intermediari de făcut, care se numesc tot dorințe. Chestiile astea se pot testa practic, să simți dacă un obiectiv sau o dorință are legătură cu tine personal. Dar ăsta e un alt episod și face parte din Mental Training.
Deci, nu fii absurd, dar fii creativ. Copiii sunt creativi (deși aici este o neînțelegere, creativitatea apare în baza unui cumul de cunoștințe. Combinarea lor duce la creativitate de fapt!), ei au dorințe aparent imposibile, pentru că ei nu se gândesc la piedici. Fii copil, formulează creativ și liber! Deci erată la ”copiii sunt creativi”: ”Copiii sunt intuitivi”.

Eu personal am experimentat de curând o îndeplinire-instant a unei dorințe. Desigur că acest tip de procese au ceva istorie în urmă și un nivel emoțional extrem de ridicat.

Apoi, la câteva luni distanță, am mai experimentat ceva asemănător, dar sub altă formă. Mi-am dorit ceva anume. Acel ceva stătea sub nasul meu, dar eu nu știam. S-a manifestat în aproximativ două luni și după alte două luni ”îmi aparținea”, aveam ceea ce îmi dorisem, fără să știu dacă va fi posibil.

De cele mai multe ori dorința se îndeplinește, dar mai are nevoie de timp pentru a se manifesta. Dacă în acest interval de timp intervii cu suspiciuni, cu afirmații de genul ”oricum știam că nu se va îndeplini” și d-astea, atunci o întorci din drum.

Chestia e că nimic nu vine picat din cer, fără să faci un efort. Efortul constă în a te convinge că anumite mecanisme chiar funcționează și ca să te convingi singura ta șansă este să fii creativ și să experimentezi permanent. Cu dorințe mici, insignifiante. Și, desigur, respectând regulile, adică să fie dorințele tale, independente de voința și putința altora.

Good luck!