Sonntagsberg .....

Trec zilele și orele, cu ceață și cu soare ..... un ținut care poate fi deprimant la culme, dar cu siguranță nu el e de vină ...
Trec zilele și orele și am pană de scris. Și totuși umblu pe ici, pe colo, câte un pic, cu viteza melcului.
Trec zilele și orele altfel de câteva zile .... nici măcar nu caut bucuria descoperirii ..... când m-am mutat aici ardeam la propriu de nerăbdare să călăresc dealurile astea și să văd de pe moțul lor Alpii, cu crestele lor stâncoase .....

I-am văzut zilele trecute când am hălăduit cu bicicleta în neștire, pedalând printre lacrimi ..... și probabil a fost prima oară când nu am tresărit văzându-i ..... i-am văzut, am făcut o poză și am plecat. Cu tristețe și durere.

Postez de dragul fotografiilor .... n-am nici un chef să documentez materialul și știu că am rămas în urmă cu multe nescrise, nespuse, începute și neterminate.

Biserica de pe Sonntagsberg este loc de pelerinaj. Informații destule sunt pe net .... n-am chef să mai fiu corectă în articolele despre locurile pe care le descopăr.....

Pentru că sunt obosită. Pur și simplu.
Postez doar de dragul fotografiilor de data asta ..... și mă bucur că nu am nici o altă obligație față de nimeni.

Am plecat prea târziu de-acasă pe o rută necunoscută și fără o destinație anume. Nu neapărat.
Și am ajuns totuși, după lungi cățărări și coborâri, pe ”Muntele Duminicii” - deși traducerea sună ca naiba ... Sonntagsberg.

Frumos .... verde .... decembrie .... cam ceață, PFUII ..... mi s-a părut că se mișcă pisoiul prin cameră .... să fiu a naibii!!!

Nu era nimeni prin zonă, era 15:15 .... deci trebuia să mă grăbesc spre casă, că aveam 15 km de ”condus” și nu prea eram echipată de întuneric.
Așa că am tulit-o destul de rapid retur, fără să intru în măreața clădire.

Eu nu intru în biserici din motive religioase, cred că este destul de clar aspectul. Intru doar să văd în ce a mai investit omenirea de-a lungul secolelor .... bani grei pe seama săracilor și amărâților .....

 Coborârile lungi și destul de abrupte mi-au creat probleme. Mi-au amintit că degetele mele sunt încă destul de ruinate și nu au puterea necesară să frâneze, așa că .... oricât de caraghios pare, la coborâri am mai mers și pe lângă bicicletă!

Nu știam eu de ce mereu mi-au plăcut mai mult .... urcările .....!

***

Prima clădire pe acest munte a fost la 1440, când s-a construit o capelă. În 1490 s-a construit o biserică în stil gotic.

Etc. etc. .....